În
ziua în care m-am iubit de-adevăratelea
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
am înţeles că în toate circumstanţele,
eram la locul potrivit, în momentul potrivit.
Şi atunci am putut să mă relaxez.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Stimă
de sine.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
mi-am putut da seama că anxietatea mea şi suferinţa
mea emoţională
nu erau nimic altceva decât un semnal
atunci când merg împotriva convingerilor mele.
Astăzi ştiu că aceasta se numeşte… Autenticitate.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
am încetat să vreau o viaţă diferită
şi am început să văd că tot ce mi se întâmplă
contribuie la creşterea mea personală.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Maturitate.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
am început să percep abuzul
din faptul de a forţa o situaţie sau o persoană,
în singurul scop de a obţine ceea ce vreau eu,
ştiind foarte bine că nimeni şi nici eu însumi
nu suntem împrumutati şi că nu este cazul…
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Respect.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea
Am început să mă eliberez de tot
ce nu este salutar,
persoane, situaţii, tot ceea ce îmi cobora energia.
La început, raţiunea mea numea aceasta egoism.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Amor propriu
(iubire de sine).
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
am încetat să-mi fie frică de timpul liber
şi m-am oprit din a face planuri mari,
am abandonat mega-proiectele din viitor.
Astăzi, fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place,
când îmi convine şi în ritmul meu.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Simplicitate.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
Am încetat să caut să am întotdeauna
dreptate,
şi mi-am dat seama de toate dăţile în care m-am
înşelat.
Astăzi, am descoperit… Umilitatea.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
Am încetat să retrăiesc trecutul
şi să mă preocup de viitor.
Astăzi, trăiesc în prezent,
acolo unde se petrece viaţa toată.
Astăzi, trăiesc o singură zi odată.
Şi aceasta se numeşte… Plenitudine.
În ziua în care m-am iubit de-adevăratelea,
Am înţeles cum capul meu putea să
mă înşele şi să mă dezamăgească.
Dar dacă îl pun în slujba inimii mele,
el devine un aliat foarte preţios!
Toate acestea sunt… Ştiinţa de a trăi.
Nu trebuie să ne temem să ne confruntăm.
Din haos se nasc stelele.
Este un text de Kim&Alison
McMillen
(În mod fals atribuit lui Charlie Chaplin)
Sursa: Poemul original în franceză de pe blogul lui Seraphim,
de aici:
http://seraphim.over-blog.com/article-le-jour-ou-je-me-suis-aime-pour-de-vrai-65710149.html