"De aceea este frumos pustiul
- spuse Micul Print -
pentru cã, undeva,
el ascunde o fântânã..."

(Antoine de Saint Exupéry - Micul Print)

Bine ati venit!
pe situl
Cerul din noi - pagini alese

Un site non confesional... despre nemãrginirea din noi... despre cerul din noi... Despre nostalgia din noi si despre Bucuria posibilã... despre dincolo, din adîncul nostru unde suntem asteptati...
Despre responsabilitatea acestei vieti care se impune mult dincolo de refugiul pe care îl cãutãm de obicei în Dumnezeu...

Un site ce se doreşte străin de orice exclusivism  religios.
Pledez pentru prietenie cu toţi oamenii şi respect pentru fiecare tradiţie religioasă şi oamenii căreia îi aparţin.
Cred cã, asa cum spune K.G:Durckheim:Religiile îi separã pe oameni dar experienta religioasã îi uneste.

Este un site personal. Nu pledez pentru o confesiune anume si nu pledez pentru o ideologie, ci pentru luciditate, aprofundare, pentru o experientã vie.
Pledez pentru interioritate. De aceea veţi găsi şi unele referinţe la tradiţiile orientale. Nu pentru că aş vrea să le promovez. Pentru că nu cred că ni se potrivesc nouă, celor de aici. Dar orientalii s-au preocupat de interior, în tradiţia lor, mai mult decât noi. Şi cred că nu putem decât să ne îmbogăţim din experienţa lor cu privire la acest domeniu atât de propriu fiecăruia dintre noi şi atât de necunoscut în acelasi timp: fiinţa noastră interioară.

Diversitatea la care s-a ajuns în materialele postate s-ar putea să deruteze pe cineva, nou venit.

Pledez pentrul omul sãnãtos. Dumnezeu este bucurie!
Nu suntem întregi, nu trăim plenar, până nu am găsit partea „pierdută” din noi înşine, spune Lytta Basset… partea cea mai dureroasă, dar care conţine potenţial tocmai şansa de a ajunge la integralitatea fiinţei noastre, la bucuria de trăi.

De aceea veţi găsi pe site pagini sau trimiteri la cărţi de psihologie sau psihoterapie.
Pentru a face lumină în „cutia neagră” care suntem noi înşine pentru noi… pentru a identifica „umbrele” difuze care ne trag în jos, ne întunecă, ne tin prizonieri, care umbresc aspiraţia noastră la bucurie, la "existenţa însutitã".

Dar mai ales acele umbre ţes un voal prin care îl vedem pe Dumnezeu atât de diferit... atât de exclusivist... si"citim" atât de diferit...aceeasi Carte...
Noi colorăm absolutul cu nevrozele noastre, spune Stan Rougier. Avem nevoie să „vedem bine” ca să devenim sănătoşi.
Înclin tot mai mult sã cred, împreunã cu Lytta Basset, cã responsabilitatea noastrã în aceastã viaţã are în vedere vindecarea de rãul îndurat în propria istorie personalã.

Dumnezeu vrea ca omul sã reuseascã!
Însã nimic nu se face "de la sine", fãrã participarea omului.
Aceasta "vrere a lui Dumnezeu" reprezintã numai jumãtate din reusitã. Cealaltã jumãtate depinde de om. Fãrã luarea unei decizii, fãrã practicarea unei asceze nimic durabil si real nu se întâmplã.

Bucuria  este semnul că viaţa a reuşit (Bergson). Şi în acelaşi timp bucuria  este mediul transformării noastre, busola care ne indică „nordul”… sau faptul că l-am pierdut…
A avea bucurie înseamnã, de fapt, a trãi viaţa cu recunoştinţã.

Dacă pe cineva interesează ce anume m-a ajutat pe mine pot să vă spun că cel mai mult m-au ajutat cărţile germanului Karlfried Graf Durckheim şi ale preotului ortodox Alphonse Goettmann din Franţa. O parte din cărţile lor sunt deja publicate şi sper să mai fie şi altele în viitor. Dar pe acest site am tradus o mulţime de articole şi fragmente din cărţile lui K.G.Durckheim, (aici). Nu am observat prea mare apetenţă pentru aceste postări. Este adevărat că nu sar în ochi prin expresii pioase dar eu în cărţile lui am găsit răspunsuri la problemele de o viaţă. Durckheim nu a fost un om al Bisericii, ci a fost un om de ştiinţă. Convingerea lui era aceasta: Noi spunem mereu că omul îl caută pe Dumnezeu; în realitate Dumnezeu îl caută pe om şi omul are datoria de a se lăsa găsit. Aceasta a fost preocuparea de o viaţă a lui K.G. Durckheim: care este responsabilitatea omului pentru ca această întâlnire cu CEL CARE ÎL CAUTÃ PE OM să se întâmple (sã fie recunoscutã de om) şi să dăinuie ca o relaţie vie care îl transformã pe om...

O multime de traduceri în româneste din scrierile pãrintelui lui A. Goettmann gãsiti (aici).

De semnalat pe site: pentru prima datã în limba românã (la momentul respectiv): K.G.Durckheim, Rachel si Alphonse Goettmann, Stan Rougier, Lev Gillet(Un moine de l'Eglise d'Orient), Anselm Grun, Charles de Foucauld, Maurice Zundel, Teilhard de Chardin, Patriarhul Shenuda al III-lea al Alexandriei, dr. Viktor Frankl...si altii care vor mai fi... si mai ales ultima si cea mai mare descoperire: Lytta Basset... nec plus ultra...

Vã doresc vizionare plãcutã!
Si mai reveniti... intentionez mai multe...

Viorica Juncan
"Un cersetor spunându-i altui cersetor unde se gãseste pâine..."

Email: vv_jj_ii (at) yahoo (punct) com

UTILE:
Viziunea despre Dumnezeu si despre om, despre viatã si suferintã, despre bucuria posibilã pentru fiecare din noi si Calea spre ea, viziunea care m-a "înviat", o gãsiti în cãrtile traduse deja în româneste:

Bucuria. Faţa lui Dumnezeu în om de Alphonse Goettmann; Editura HERALD, 2010 - în curând!
Prefaţa si cuprinsul cãrţii (aici)

Dialog pe Calea initiaticã - K.G.Durckheim în dialog cu A.Goettmann; Editura HERALD
Fragmente pe site: (aici) Se poate vedea si comanda: (aici)

Dincolo, în adâncul nostru de Rachel si Alphonse Goettmann; Editura HERALD
Fragmente pe site:(aici) De ce o recomand?:(aici) Se poate vedea si comanda:(aici)

Rugãciunea lui Iisus, rugãciunea inimii de Rachel si Alphonse Goettmann, traducere Maica Siluana Vlad. Editura MITROPOLIA OLTENIEI.
Fragmente pe site: (aici) Se poate vedea si comanda: (aici)

In pregãtire sunt si alte cãrti traduse sau în curs de traducere.

Formalitãtile de obtinere a drepturilor de traducere si publicare sunt cele care întârzie aparitia cãrtilor traduse deja ...

Iar pentru alte câteva traduceri trebuie rezolvatã mai întâi gãsirea editurii dispuse si convinse sã publice cartea respectivã si abia apoi sã înceapã demersurile necesare.

Si problema gãsirii unei edituri care sã fie convinsã sã publice o carte tradusã este o mare problemã.