[ Start ] [ Argument ][Galerie FOTO] [ Noutati ] [ Alte resurse ] [ Harta site ] [Adauga la Favorite][ Linkuri ] [ Recomanda unui prieten ]

 


Dumnezeu
este
Bucurie







Argument

Galerie FOTO
Autori
Noutati
Arhiva de noutati
Aforismul zilei - la zi
Aforismul zilei - 2009-1
Aforismul zilei - 2008-3
Aforismul zilei - 2008-2
Aforismul zilei - 2008-1
Aforismul zilei - 2007
Florilegiu
Harta site
Linkuri
Alte resurse

an english page english page

une page  francaise page en francais


Aphorismes

Prezentari PowerPoint primite de la prieteni
Idei pentru 2%
Recomanda pagina unui prieten
Adauga Cerul din noi la Link-uri Favorite


Google


MEDITATIA ZILEI


10 martie 2010

Cheia echilibrului vostru rezidă în încredere şi răbdare.

Elisabeth Kubler-Ross - Leçons de vie, Lectia rãbdãrii

(arhiva de aforisme)


Când strigi: "Am obosit!"
eu Îl aud pe Cel Ce strigã: "Veniti la Mine toti cei obositi!"...

Si cât mi-as dori sã-l aud de la toti cei care
încã nu l-au strigat,
de la toti cei care încã se mai amãgesc
sa creadã cã nu au decât mici probleme
care se vor rezolva cu timpul!

(Maica Siluana...va raspunde...)


Prizonier al disperării şi al angoasei lui fiind, omul îşi refulează fără încetare fiinţa lui profundă. Din această suferinţă care zvâcneşte, inexplicabilă la început pentru conştiinţa obişnuită, se poate naşte o imensă nostalgie, nostalgia a ceva ce nu cunoaştem şi care totuşi ne locuieşte. O anume agitaţie, simţămintele de frică, de vinovăţie şi de gol lăuntric devin însoţitorii noştri obişnuiţi. Ei sunt acolo fără un motiv aparent şi nimic de pe lume nu poate remedia ceva: toate măsurile noastre de siguranţă lasă neschimbată această frică aflată în noi, nici una din bogăţiile acumulate nu acoperă acest gol ce se cască tot mai mult iar omul onest, care duce o viaţă fără reproş, continuă să resimtă o ciudată vinovăţie.
Căci este vorba, de fapt, de cu totul altceva. Deja Viktor Frankl recunoştea în aceasta „nevroza existenţială
".

(Alphonse si Rachel Goettmann - Dincolo în adâncul nostru, Editura Herald, Bucuresti 2008)

fragmente din carte (aici)


Sunt îndrăgostit de viaţă.
Sunt îndrăgostit de plinătate.
Sunt îndrăgostit de focul viu.
Sunt îndrăgostit de Dumnezeu.
Sunt îndrăgostit de sufletul meu.
Către el merg cu braţele întinse.
Pe el îl caut prin toate acestea.
Nu vreau decât să umplu această absenţă a mea, faţă de mine,
căci toate celelalte nu sunt decât consecinţe şi reflexe ale ei!
Ariane Buisset - Baricadele misterioase
(citeste mai departe)


Blaise Pascal
Oamenii cred sincer ca odihna este ceea ce cauta,
dar ei nu cauta decât tumultul.
(citeste articolul intreg)

Recomandare de carte...
...de vacanta...dar nu numai...
pentru cã e plinã de sens...
si într-o prezentare graficã splendidã...
poate fi un cadou special...

Ariane Buisset :
Ultimul tablou al lui Wang Wei


”Cine sunt eu, deci,
şi cine este lumea? Ce ne leagă?
Suntem milioane dar, în mod sigur, dacă fie chiar unul din noi îşi croieşte drum în lumină, întregul pământ este transfigurat!...”

(citeste fragmente pe site)

Toată lumea cunoaşte povestea lui Iov, dar puţini o ştiu pe cea a câinelui său. Totuşi, acest câine ar avea un cuvânt de spus despre drumul care duce la Dumnezeu. El l-a ajutat pe Iov să priceapă cel mai mare dintre toate misterele, cel al Răului.
(citeste mai departe)


Drama cea mai sfâşietoare a vieţii nu este aceea care îţi sare în ochi. Este cea care nu a fost încă detectată şi care provoacă o nelinişte atât de vagă, încât nu poate purta nici un nume. Cea căreia i-ai căzut pradă fără să ştii. Această nelinişte fundamentală te determină să spui cuvinte, să comiţi acte în definitiv, să învârteşti roata. E protejată de un consens al iubirii şi al tăcerii.

(citeste mai departe)


Selectie de poeme din volumul
Culesul roadelor

de Rabindranath Tagore

Îngăduie: Să nu mă rog să fiu păzit de primejdii,
ci să le îndur fără teamă.
Să nu cerşesc alinarea durerii mele,
ci inima s-o birui.
Să nu caut tovarăşi pe câmpul de luptă al vieţii,
ci să mă încred în tăria mea.
Să nu mă rog înfiorat de teamă, să fiu mântuit,
ci să fiu răbdător în lupta pentru libertate.
Nu îngădui să fiu un mişel,
ce simte harul tău numai în noroc;
ci fă-mă să cunosc cârmuirea mâinii tale
în nenorocirea mea.
(citeste mai departe)


Nicolae Steinhardt - Jurnalul Fericirii

Mirarea extraordinară de a fi chemat.
Eu ?!, am vrea, neîncrezători să spunem.
Nu ne vine a crede că s-a putut opri la o fiinţă a cărei netrebnicie o cunoaştem la perfecţie,
că s-a hotărât să poposească în aşa murdar sălaş.
Uimirii i se adaugă teama,
am vrea să fugim de răspundere (de năpastă?)
şi, ca Moise,
am fi ispitiţi să argumentăm (spre a scăpa):
cine sunt eu ca să mă alegi?
Eu nu sunt un om îndemânatic.
Alege pe un altul.
 
Asupra apropierii de Hristos,
proba care nu înşeală,
criteriul definitiv
este buna dispoziţie.
Numai starea de fericire dovedeşte că eşti al Domnului.

Virtuosul neîmblânzit nu ştie
şi nu poate rosti „dulce Iisuse”,
toată sfera dulcelui îi este străină,
inaccesibilă –
şi uită că
jugul Domnului este blând
şi povara lui uşoară.

(fragmente)


Anselm Grun:
Sã ne iertãm pe noi insine

Foarte frecvent auzim oamenii plângându-se că omul modern nu mai are astăzi simţul vinovăţiei şi al păcatului şi că abandonarea practicii spovedaniei merge mână în mână cu absenţa simţului păcatului. Bineînţeles că în zilele noastre omul nu mai înţelege noţiunea tradiţională a păcatului ca încălcare a poruncilor. Acestea nu mai sunt atât de evidente ca şi altădată. Psihologia ne învaţă că în spatele faţadei impecabile de creştini fideli legii, se poate ascunde multă agresivitate şi duplicitate.
(citeste articolul intreg)


Soeur Emmanuelle
De dimineaţa până seara şi de seara până dimineaţa căutăm în afară scăparea salvatoare din vidul lăuntric care ne strânge.
Este o conspiraţie universală împotriva liniştii, a odihnei, a interiorităţii.
Ori tocmai în singurul loc al interiorităţii, în contemplarea stelelor care nu sunt căzătoare se construieşte personalitatea.

(citeste mai mult)

Anselm Grun: Invitatie la seninatatea inimii
Unui om îi era frică de umbra corpului lui şi căpătase oroare de urmele paşilor lui. Pentru a scăpa de acestea a luat-o la fugă. Ori, cu cât făcea mai mulţi paşi, cu atât lăsa mai multe urme; cu cât fugea mai repede, cu atât mai puţin îl părăsea umbra lui. Imaginându-şi că mergea prea încet totuşi, nu se oprea din alergarea tot mai rapidă, fără să se odihnească. Ajuns la capătul puterilor, a murit. El nu ştia că pentru a-şi suprima umbra ar fi fost îndeajuns să se aşeze la umbră şi că pentru a-şi opri urmele ar fi fost îndeajuns să stea liniştit. Ce culme a prostiei!

(citeste articolul intreg)


Vasile Voiculescu : Confesiunea unui scriitor si medic
Îmi cereti sa va spun ceva despre credinta, macar despre credinta mea?
(fragment)

Henri Le Saux

Dumnezeu […]
în îndurarea lui,
îşi trimite mesagerii:
noaptea,
întunericul,
suferinţa,
incapacitatea,
insuccesul în ochii lumii.
El face „semn” omului
şi
aşteaptă...
(citeste mai mult)


Tu esti iubit.
Aceste trei cuvinte,
dacã vrei sã le primesti
cu adevãrat,
pot bulversa si transforma
întreaga ta viatã.

(Iubirea fãrã margini - Un monah al Bisericii de Rãsãrit)
(citeste mai mult)


S.S. Shenuda al III-lea, patriarh al crestinilor copti din Egipt despre:
seninatate,
cum sã ne comportãm cu oamenii,
credinciosia in lucrurile mãrunte,
gandire teoretica si viata practica,
cum sa rezolvam problemele,
ambitie,
incapatanare,
momentul potrivit


"Dacă ne pierdem pacea interioară,
toate ne vor părea perturbate,
iar ceea ce este simplu
ne va părea complicat.
Această complexitate nu vine din exterior,
ci din interior.
*
- Daca sunteti credinciosi în
iubirea pentru cei de aproape,
Dumnezeu va va acorda iubirea vrajmasilor.
El va va da harul
de a va iubi vrajmasii…

(citeste articolul intreg)



Ultimele noutãti si recomandãri

8 martie 2010

Din acelasi ciclu:

Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ

LECTIA RÃBDÃRII (aici)

A fi răbdător, înseamnă a avea credinţa, care ne permite să înţelegem că nici o experienţă nu este inutilă. La capătul existenţei lor, cei mai mulţi oameni nu regretă experienţele rele, pentru că au tras o învăţătură din fiecare dintre ele. Toate evenimentele vieţii voastre, bune sau rele, se produc pentru ca fiinţa perfectă care sunteţi să se poată naşte pe lume.

7 martie 2010

Si încã niste pagini memorabile din Françoise DOLTO despre copii:

De ce nu îi spui: «Nu am timp.» Şi nu striga la el... Vorbeşte cu el. Apoi, acelaşi limbaj cu celălalt copil: „Spune-i: «Uite ce fac eu.» Vezi, dacă l-ai tras de mânecă, l-ai făcut să răstoarne ce făcea..." Deci copiii trebuie lăsaţi să facă gesturi, apoi, pe aceste gesturi, să punem cuvinte adevărate, dar nu moralizatoare.

Exprimarea sentimentelor (aici)

2 martie 2010

Din acelasi ciclu:

Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ


LECTIA MÂNIEI (aici)


27 februarie 2010

Neadaptatii vârstei adulte sunt copiii neiubiti si lipsiti de cuvintele pãrintilor.




FRANCOISE DOLTO - DIFICULTATEA DE A TRÃI
Povestiri psihanalitice despre copii
Editura TREI
(fragmente)

Copilul rămâne o fiinţă a limbajului.[...] Baza fiinţei lui se construieşte înainte ca acesta să ajungă la deplina dezvoltare organică şi să cunoască viaţa socială, înainte de a şti să spună cum îl cheamă, cum îi cheamă pe părinţii lui, de unde vine, toate acele lucruri care îi permit să intre în contact cu lumea înconjurătoare. Această bază se alcătuieşte cu ajutorul vocabularului limbii materne care i-a fost vorbită şi pe care a auzit-o [...] Dacă îi lipseşte această bază care oferă siguranţă [...] copilul nu va putea niciodată intra într-un veritabil contact cu lumea; va fi perpetuu în pericol, gata oricând să se rupă în bucăţi..
(aici)

25 februarie 2010

Din acelasi ciclu:

Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ

LECTIA JOCULUI

Amuzamentul înfrumuseţează toate celelalte aspecte ale vieţii cu culorile bucuriei. Le dă un sens mai profund. Munca devine mai spornică, relaţiile noastre se ameliorează. Jocul ne întinereşte, ne face mai pozitivi. Este unul din primele lucruri pe care copiii învaţă să-l facă. Este ceva natural şi instinctiv.

(aici)





19-21 februarie 2010

Din acelasi ciclu:

Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ

LECTIA AUTENTICITÃTII

Pentru a descoperi cine suntem trebuie să ne debarasăm de tot ceea ce nu suntem noi cu adevărat.

(aici)



14 februarie 2010

Din acelasi ciclu:

Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ


Lectia relatiei cu celãlalt
(aici)

Iubirea vă va confrunta cu tot ceea ce i se opune ei, pentru ca să conştientizaţi aceste lucruri. Dacă aspiraţi la o viaţă amoroasă mai fericită nu este sigur că universul vă va trimite exact în acea zi o persoană fermecătoare. Din contră, este foarte posibil să fiţi puşi în contact cu oameni neplăcuţi. Străduindu-ne să-l acceptăm pe celălalt aşa cum este, vom putea învăţa să dăm mai multă iubire. De multe ori, persoanele cu care întreţinem relaţii sunt cel mai bun revelator pentru noi.




13 februarie 2010

Iubirea este întotdeauna prezentă, în toate experienţele noastre, bune sau rele, chiar şi în tragediile care ne copleşesc. Ea este cea care dă un sens profund cotidianului nostru, este însăşi natura noastră. Oricare ar fi numele pe care i-l dăm – iubire, Dumnezeu, suflet -, ea este vie, tangibilă, pentru că există în fiecare dintre noi. Iubirea este experienţa divinului pentru noi, a caracterului sacru. Ea este bogăţia care se află împrejurul nostru. Nouă ne revine să o luăm.

ultima parte din Lectia iubirii (aici)



8 februarie 2010

Condiţiile la care supunem iubirea contrariază puternic relaţia noastră cu celălalt.
Eliminându-le, vom descoperi aspecte noi si minunate ale iubirii.

Azi: Lectia iubirii
(aici)



Elisabeth KUBLER-ROSS, David Kessler - LECTII DE VIATÃ

6-7 februarie 2010

Dacă ne-am comporta astfel am trăi într-o lume fără frică.
Poate că este greu de crezut, dar viaţa oferă mult mai multe posibilităţi decât am crede
atunci când ne eliberăm de frica noastră.
Există o lume nouă în noi, şi în exteriorul nostru,
o lume fără frică care nu cere decât să fie descoperită.



Azi: Lectia fricii (aici)

29 ianuarie 2010


Din acelasi serial, SUFÃR DECI ASPIR LA A FI...

din volumul LYTTA BASSET - LA JOIE IMPRENABLE:

Despre frustare, gelozie...

Numai în momentul în care trăim sentimentul nostru de vid pentru el însuşi,
cu onestitate şi luciditate, intrăm în contact cu ceea ce este mai autentic în noi – aspiraţia la „a fi mai mult” şi la bucurie, a căror sursă este în noi înşine. Aceasta presupune renunţarea la a aştepta ca exteriorul (lucru sau fiinţă) să umple golul din noi. Singurul lucru real, singura realitate indestructibilă, este aspiraţia care este în noi.

(aici)

27 ianuarie 2010

Pagina de Argument - la zi... (:::)

24 ianuarie 2010


Din acelasi serial, SUFÃR DECI ASPIR LA A FI...

din volumul LYTTA BASSET - LA JOIE IMPRENABLE:

Despre vinã, despre ce trebuie sã citim dincolo de "rãul" acesta.

Dacă el ar lăsa să persiste sentimentul de vină,
sufocând propria sa aspiraţie la bucurie,
nu numai că nu ar coborî „justificat” de la Templu,
dar nu ar coborî „acasă la el”,
în această comunitate de viaţă în care nimeni nu este „nul”,
în care nimeni nu este de comparat cu nimeni
pentru că fiecare în parte este destinat-ă bucuriei.

(aici)

20 ianuarie 2010

La cererea "tele-vizitatorilor"... reluãm lectura vietii împreunã cu Lytta Basset...

Fragmente traduse din volumul:
LYTTA BASSET - LA JOIE IMPRENABLE
:

... cu dedicatie specialã pentru MONI ...

Putem conclude că contrariul eşecului nu este succesul, ci bucuria,
aşa cum contrarul răului nu este binele, ci Sensul.


(aici)

18.01.2010

PRECIZARE FOARTE IMPORTANTÃ:


Simt că trebuie să fac o precizare.

Site-ul „cerul din noi” nu susţine o cale anume, dar pledează pentru interioritate, aprofundare, onestitate, luciditate, deschidere, pentru respect faţă de toţi oamenii şi faţă de credinţele lor si se doreste strãin de orice exclusivism religios.

Consider că decât să „demonizăm” celelalte religii este mai bine să ne facem o idee despre ele şi oamenii respectivi.

Momentan am postat ceva din domeniul budismului.
Îmi dau seama ce nedumerire sau „groază” vor simţi unii…
Dar sunt subiecte care ne interesează şi pe noi: despre rostul reflectiei asupra mortii, despre demascarea ego-ului nostru, sfaturi pentru asistarea muribunzilor.

NU PLEDEZ DELOC PENTRU BUDISM. Şi pe mine mă lasă rece. Cred că nici nu ni se potriveşte nouă, occidentalilor. Dar am considerat că merită să aflăm cum văd ei nişte probleme.
La urma urmei, ei s-au preocupat de interior, în tradiţia lor, mai mult decât noi.
Şi cred că nu putem decât să ne îmbogăţim din experienţa lor cu privire la acest domeniu atât de propriu fiecăruia dintre noi şi atât de necunoscut: fiinţa noastră interioară.

Ecumenismul era o idee care mă încânta şi pe mine cu ceva ani în urmă.
Apoi am descoperit cu uimire câtă ură se naşte în fiecare tabără pentru această idee.
Berdiaev spune că: ”Ecumenismul este o calitate şi nu o cantitate; este o dimensiune în profunzime”.
Aşa îl înţeleg şi eu, nu ca pe o nivelare, o relativizare a exterioarelor, ci ca pe o aprofundare.
Sau, cum spunea pãrintele André Scrima, ca pe o "deschidere centratã".

Pledez pentru prietenie şi respect pentru toţi oamenii indiferent de tradiţia religioasă căreia îi aparţin.

Momentan chiar mã pasiona Tibetul... Mã gândeam sã postez pe site câteva pagini din cartea de pelerinaj în Tibet CALEA NORILOR ALBI la gândul cã se vor bucura si altii. Dar ... cred cã închid site-ul... si plec în Tibet.


Sã aruncãm o privire asupra întelepciunii orientale...


16 ianuarie 2010

Câteva fragmente din aceeasi carte care se referã la un subiect care ne intereseazã pe toti:

SFATURI DE SUFLET PENTRU A-I AJUTA PE MURIBUNZI


A ARĂTA O IUBIRE NECONDIŢIONATĂ
A SPUNE ADEVĂRUL
TEMERI LEGATE DE MOARTE
TREBURI NETERMINATE
A-ŢI LUA RĂMAS BUN
SPRE O MOARTE SENINĂ

(aici)


8 ianuarie 2009 completare 11 ianuarie 2010 din aceeasi carte

ÎNŢELEPCIUNEA ABSENŢEI EGOULUI
EGOUL PE CALEA SPIRITUALĂ
CĂLĂUZA ÎNŢELEAPTĂ
CELE TREI INSTRUMENTE ALE ÎNŢELEPCIUNII

(aici)





Fragmente din volumul reeditat la Editura HERALD,

SOGYAL RINPOCHE - CARTEA TIBETANÃ A VIETII SI A MORTII

Toate marile tradiţii spirituale ale omenirii, incluzând bineînţeles creştinismul, ne-au spus clar că moartea nu este sfârşitul. Toate au transmis viziunea unei vieţi viitoare care conferă vieţii de acum o semnificaţie sacră. Dar în pofida învăţăturilor lor, societatea modernă este în mare măsură un deşert spiritual în care majoritatea oamenilor îşi închipuie că viaţa aceasta este tot ce există. Fără o credinţă reală sau autentică într-o viaţă viitoare, vieţile lor sunt lipsite de orice semnificaţie ultimă.   

[...]
Ce trist este că cei mai mulţi dintre noi începem să apreciem viaţa numai când suntem pe punctul de a muri! Mă gândesc adesea la cuvintele marelui maestru budist Padmasambhava: „Cei care-şi închipuie că au timp din belşug încep să se pregătească numai la apropierea morţii. Atunci ei sunt răvăşiţi de păreri de rău. Dar nu este oare mult prea târziu?" Ce comentariu mai descurajant despre lumea modernă s-ar putea face decât că majoritatea oamenilor mor nepregătiţi pentru moarte, aşa cum au trăit nepregătiţi pentru viaţă.
(aici)

30 decembrie 2009

Recomandare de carte pentru cei care vor sã stie si sã înteleagã mai mult:

LAMA ANAGARIKA GOVINDA
LE CHEMIN DES NUAGES BLANCS
Pelerinages d'un moine bouddhiste au Tibet

De pe coperta spate a cãrtii:

Îmbinând jurnalul de pelerinaj, cu povestiri de aventurã, comentarii filosofice si studii antropologice, Lama Govinda, german convertit la budismul tibetan, care a trãit treizeci de ani în India de Nord, ne oferã aici itinerariul lui spiritual, experientele lui religioase si mistice. Descrie impresiile lui personale, personalitãtile si evenimentele care au exersat asupra vietii lui interioare o influentã durabilã. Adevãratã carte de viatã pentru o întreagã generatie de occidentali fascinati de Orient, aceastã lucrare devenitã o carte clasicã a literaturii spirituale, a permis descoperirea unei regiuni si a unei culturi foarte putin cunoscute pânã atunci. Si astãzi încã, ea oferã o privire unicã asupra aspectelor sociale si spirituale ale unei culturi tibetane mai amenintatã ca oricând.

Vestea bunã este cã aceastã carte este deja tradusã în româneste:
CALEA NORILOR ALBI
Poate fi gãsitã pe site-ul Editurii Herald, aici:

http://www.edituraherald.ro/bookdetail.asp?cod_carte=150

24 decembrie 2009; 25.12.2009; 26.12.2009



Fragmente traduse din cartea lui Jean-Yves Leloup
La vie de Jésus
racontée par un arbre


Viata lui Isus
povestitã de un arbore

Câteva povesti din POVESTEA relatatã de un arbore despre viata lui Isus:

Toiagul - 24.12.2009
Masa de nuntã - 25.12.2009
Crucea - 26.12.2009
Zãvorul - 26.12.2009

(aici)

18 decembrie 2009

Pentru vizitatorii nou veniti

PAGINI de CRÃCIUN pe site:

Michel Tournier - Gaspar, Melhior & Baltazar - fragmente (aici)
Dino Buzzati - Poveste de Craciun (aici)
Selma Lagerlof - Noaptea Sfântã(aici)

8 decembrie 2009

Fragmente din volumul
Peter Russel - De la stiintã la Dumnezeu
Cãlãtoria unui fizician în misterul constiintei,

Editura Elena Francisc Publising, 2009

(aici)

O carte deosebit de interesantã despre schimbarea de metaparadigmã care se impune...

De pe coperta spate a cãrtii :

De la stiintã la Dumnezeu
este un curs intensiv de natura realitãtii. Este povestea explorãrii de o viatã a lui Peter Russel în natura constiintei - cum a ajuns de la ateu convins, studiind matematicã ºi fizicã, la realizarea unei sinteze personale profunde a misticului si stiintificului. Russel amestecã povestea sa personalã de curiozitate si explorare cu fizicã, psihologie si filosofie pentru a ajunge la o nouã viziune asupra lumii în cadrul cãreia constiinta este o calitate fundamentalã a creatiei. el aratã cum toate ingredientele pentru aceastã viziune sunt la locul lor; nimic nou nu trebuie descoperit. trebuie doar sã asamblãm piesele si sã explorãm noua imagine a realitãtii care rezultã de acolo.

Russel ne ia din sãlile de conferinte de la Cambridge, unde a studiat cu Stephen Hawking, într-un ashram de la poalele dealurilor din Muntii indieni Himalaya. Integrând o cunoastere adâncã a stiintei cu propriile experiente de meditatie, Russel ajunge la un univers similar cu cel descris de multi mistici - unul în care stiinta si spiritul nu mai sunt în conflict. Puntea dintre ele, asa cum aratã Russel, este lumina. De la stiintã la Dumnezeu ne invitã sã trecem acea punte înspre o viziune radical diferitã si în cele din urmã vindecãtoare asupra a noi însine si a universului - o viziune în care Dumnezeu capãtã un nou înteles si practica spiritualã o nouã semnificatie.


1 Decembrie 2009

Fragmente selectate din volumul:

Hélène Guisan-Démétriadès –
A TREIA PREZENŢĂ,

Editura ANASTASIA

Important este sa crestem. Nu ne nastem gata fãcuti. Nouã luni nu sunt de ajuns. Facerea noastra continuã. Viata ne este datã ca o lungã gestatie în afara trupului mamei, în asteptarea unei noi nasteri. Am venit pe lume ca sã crestem si sã ne preschimbãm conform unei asemãnãri înscrise în noi pentru a deveni fii ai lui Dumnezeu.

(aici)

29 noiembrie 2009



A asculta constituie începutul sănătăţii mintale.
Este, de asemenea, începutul Mântuirii.


Drama fundamentaliştilor, pe care o denunţă deja Filon,
este că se opresc la literă, la poveste,
că se închid în ea şi că vor să îi închidă şi pe alţii în ea.


Fragmente din volumul:
Jean-Yves Leloup - A AVEA GRIJÃ DE FIINTÃ aici


Fragmente traduse din volumul de dialoguri GUERIR L'ESPRIT:
VINDECAREA SPIRITULUI
aici


Jean Yves Leloup:
Pãrintele Serafim de la Athos
despre Rugãciunea isihastã


A te ruga ca un munte
A te ruga ca un mac
A te ruga ca oceanul
A te ruga ca o pasãre
A te ruga ca Avraam
A te ruga ca Iisus


Când ajungeai la poarta schitului său, Părintele Serafim avea obiceiul să te privească din cap până-n picioare, vreme de cinci minute, fără să-ţi adreseze nici cel mai neînsemnat cuvânt. Cei care nu dădeau bir cu fugiţii după această cercetare amănunţită, puteau auzi judecata batjocoritoare a monahului: „În tine, El n-a intrat mai jos de bărbie”; „Pe la tine nici măcar n-a trecut…s-o lăsăm baltă”; „La tine…oh, ce minune… a coborât până la genunchi”. Fireşte, el vorbea despre Duhul Sfânt şi despre pogorârea lui mai mult sau mai puţin profundă în om...

(citeste tot)

22 noiembrie 2009






„Eu sunt” scânteiazã,
sãdit în fiecare fiintã umanã,
pe pãmânt
tot asa ca
în spatele vãlului.


Fragmente din ultima carte scrisã de
Lytta Basset
CE LIEN QUI NE MEURT JAMAIS
..."nici o carte nu m-a costat atât cât aceasta"...

(aici)

Eu cred că motorul este experienţa însăşi...
...este de traversat pentru că nu pot da înapoi...


...

- despre Faţa de Compasiune mereu prezentã dincolo de vãl...


...

Şi dacă am inversa? Dacă ne-am concentra asupra „trezirii” persoanei decedate, fiind „atenţi la Viaţa care se trezeşte”?
...
Întotdeauna a fost aşa: primii martori nu au făcut decât să relateze experienţa lor.
...
Din cauză că am traversat asemenea momente, eu am abandonat definitiv expresia „a avea credinţa”. Ştiu, prin experienţă, că, în timpul suferinţei torturante, eu nu am avansat mai mult decât oricare altul care n-a auzit niciodată vorbindu-se despre Dumnezeu şi nici despre profeţii lui. De fiecare dată, necredincioasei i-a fost dat să trăiască „vizitarea”. Eu mă bucur astăzi: aceasta înseamnă că asemenea "vizitãri" i se pot întâmpla oricărei fiinţe umane, oricare ar fi convingerile ei. Goliciunea noastră comună în faţa suferinţei mă face incapabilă să gândesc că unii au ceea ce alţii nu au (nu vor avea?).


9 octombrie 2009

DANIEL GOLEMAN despre neajunsurile din cãsnicie:




Duşmani intimi (:::)

Căsnicia lui şi a ei: rădăcinile se află în copilărie
Neajunsurile din căsnicie
Gânduri toxice
Potopul: scufundarea căsniciei
Bărbaţii: sexul vulnerabil
Al lui şi al ei: sfat matrimonial
Cearta sănătoasă
Calmarea
Vorbitul în gând pentru îndepărtarea atmosferei otrăvite
Cum să asculţi şi să vorbeşti fără a aborda un ton defensiv
Exersarea



Astãzi despre ceea ce ne lipseste celor mai multi dintre noi: empatia,
capacitatea de a întelege ce simte celãlalt:


Rădăcinile empatiei
Cum acţionează empatia
Copilul bine racordat
Preţul racordării greşite
Neurologia empatiei
Empatia şi etica: rădăcinile altruismului
Viaţa fără empatie: ce este în mintea celui care molestează;
moralitatea sociopatului
(aici)

Cunoaşte-te pe tine însuţi

Pătimaşul şi indiferentul
Omul fără sentimente
Lăudând sentimentele viscerale
Golirea inconştientului

O veche poveste japoneză vorbeşte despre un războinic samurai care l-a provocat pe un maestru Zen să îi explice ce înseamnă rai şi iad. Călugărul însă i-a răspuns cu dispreţ: „Eşti un mocofan — n-are rost să-mi pierd vremea cu unul ca tine!"

Simţindu-se ofensat, samuraiul s-a înfuriat cumplit, a scos sabia din teacă şi a zbierat: „Te-aş putea omorî pentru obrăznicia asta."

„Acesta este iadul", a răspuns calm călugărul. Uluit să constate realitatea în spusele maestrului care îşi îndreptase atenţia asupra mâniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a liniştit, şi-a băgat sabia în teacă, a făcut o plecăciune şi i-a mulţumit călugărului că l-a luminat.

„Iar acesta este raiul", a spus călugărul.


(aici)

Inrobit de patimi

Anatomia mâniei
Mânia „dă buzna"
Mânia se clădeşte pe mânie
Balsam pentru mânie
Calmarea
Eroarea descărcării
Calmarea neliniştii: cine, eu să-mi fac griji?
Funcţionarea îngrijorării
Abordarea melancoliei
Modalităţi de ridicare a moralului
Cei ce reprimă: negarea jovială

(aici)

(fragmente din volumul INTELIGENTA EMOTIONALÃ
editat de CURTEA VECHE PUBLISHING)

18 octombrie 2009

O veche povestire ZEN relatatã de K.G. Durckheim:

ARTA PISICII MINUNATE

(aici)


14 octombrie 2009





Marie de Hennezel

...o autoare pe care demult intentionez sã o prezint pe site. S-a tradus deja în româneste... cartea cea mai cunoscutã.

Fragmente din cartea

Moartea intimã,
Cei ce urmeazã sã moarã ne învatã sã trãim
Editura Dharana, 2008
cu o prefatã de François Mitterand
(aici)

29 septembrie 2009



(aici)

BORIS CYRULNIK
fragmente din volumul:
MURMURUL FANTOMELOR
edtitat de Curtea Veche Publishing

21 septembrie 2009



(aici)


Tara Bennett-Goleman: O ALCHIMIE INTERIOARÃ
Fragment din volumul: ALCHIMIA EMOTIONALÃ, Editura CURTEA VECHE

Forţa contemplaţiei
Metafora alchimiei
Rafinarea conştientizării
Sinteza alchimiei emoţionale
Aplicaţii ale contemplaţiei
Calea către transformarea emoţiilor


17 septembrie 2009

TARA BENNETT-GOLEMAN CERCUL VIETII
Fragment din volumul: ALCHIMIA EMOTIONALÃ, Editura CURTEA VECHE

Lanţul generaţiilor
Ruperea lanţului cu părinţii
Atunci când terapia poate repara lucrurile
Clarificarea schemelor cu părinţii
Un impermeabil afectiv
Dialogul interior cu vocea părintelui
Iertarea: toate la momentul potrivit
Empatia faţă de schema părintelui
Exprimarea iertării
O poveste de familie
DACĂ VREŢI SĂ LUCRAŢI
CU SENTIMENTELE PE CARE LE AVEŢI FAŢĂ DE COPILĂRIA DVS.

13 septembrie 2009



Annick de Souzenelle - Iesirea din exil

20 august 2009



fragmente din cartea Lyttei Basset
AU-DELA DU PARDON
Le desir de tourner la page

carte pe care, daca as fi editor,
ar fi prima din cãrtile acestei autoare pe care as publica-o în româneste:

Dincolo de iertare
Dorinta de a întoarce pagina

Experienţa arată că nimeni nu revine spontan la rana lui. Or, dacă atâtea demersuri întreprinse pentru a întoarce pagina se arată a fi ineficace, este cel mai adesea pentru că nu am avut curajul să luăm problemă la bază, adică acolo unde nu încetează să facă rău. Dat fiind că această rezistenţă instinctivă este atât de răspândită, este mai bine poate să plecăm de la disfuncţionalităţi: cine astăzi mă obsedează, îmi micşorează bucuria de a trăi, în termeni familiari îmi „strică viaţa”? Vom ataca mai întâi, de exemplu, compulsia de a-l judeca pe celălalt, sau o nevoie de reparaţie, sau interzicerea unei mânii, etc.

(aici)

3 septembrie 2009

Lytta Basset - BUCURIA DE A FI UNIFICAT

O diferentiere progresivã
Sabia care permite viata
A fi miscat pânã în adânc
O oaie de neînlocuit
Cu inima în largul ei

Dacă mânia este înainte de toate energie care permite să ne diferenţiem de altul, se înţelege de ce Dumnezeu refuză ofranda lui Cain. Cu riscul de a trece drept un Nedrept, El începe să se diferenţieze de caricatura Lui cu care se mulţumeşte Cain: nu, El nu este acest lacom de servilitate umană care seamănă teribil cu reprezentarea pe care Cain şi-o face despre mama sa. Opunându-se unei ofrande făcute în acest spirit, nejucând jocul, El încearcă să trezească în Cain dorinţa de a trăi diferit de ceilalţi, bucuria de a fi unic, fără comparaţie şi fără dependenţă, liber şi responsabil de alegerile lui.
(aici)


28 august 2009

Lytta Basset CE SÃ FACEM CU MÂNIA?

Iov, o mânie exemplarã
Autocenzura cea mai rea

Rãdãcini ale sentimentului de nedreptate
Liber sã ridici capul
Canalizarea energiei diferentierii

Culmea, este că în final – la sfârşitul acestei Cărţi biblice -, toate reproşurile, contestările, revoltele lui Iov duc la felicitări din partea acestui Dumnezeu care, cu siguranţă, apreciază confruntarea: „Slujitorul meu Iov a vorbit bine despre mine!” (42,7 repetat în v.8). Pentru ce un asemenea deznodământ?
Pentru că puţin contează reprezentările imaginare, acuzaţiile injuste, proiecţiile „delirante”.
Ceea ce contează mai presus de orice, este faptul că Iov nu a rupt niciodată relaţia cu Cel cu totul Altul, nu a încetat niciodată să-I vorbească. Noul Testament va da o confirmare strălucită acestei intuiţii: numai legătura cu CELĂLALT (uman sau divin) face viaţa posibilă în pofida a orice.


(aici)

25 august 2009

Lytta Basset: A AVEA GRIJÃ DE RANÃ
Depresia care lichefiazã
Renuntarea la autodistrugere
Ceea ce ne face sã înaintãm
Auto-compasiunea
Dumnezeul cel mai necunoscut


... distrugătorii,
care încă sunt regula în multe familii,
comunităţi religioase,
societăţi de toate tipurile...

Contactând partea mea cea mai profundă – cea despre care numai eu singur-ă ştiu cât este de rănită -, am fost pus imediat în contact cu partea cea mai intim sensibilă şi dureroasă a oricărei fiinţe umane: izolarea a luat sfârşit pentru totdeauna, eu am experimentat în întreaga mea persoană, fără să fi căutat, profunda înrudire a oamenilor.

(aici)

9 august 2009

Sã ne vindecãm pentru a ierta

Un interviu cu Lytta Basset din volumul ENQUETE AU COEUR DE L'ETRE.
Georges-Emmanuel Hourant, dialoguri cu saptesprezece ghizi spirituali.

... rãul îndurat precede rãul comis...

...suferinţa stă la originea separării şi nu invers...

Isus nu spune niciodată:
„Veniţi la mine, voi cei păcătoşi, cei vinovaţi”,
ci întotdeauna:
„Veniţi la mine, voi cei trudiţi şi împovăraţi”!

Putem face din vindecarea rãnilor noastre o adevãratã cale spiritualã.

Nu suntem responsabili de rãul îndurat
dar suntem responsabili de ceea ce facem cu el.
Pe deplin responsabili.

(aici)

Semnalez un blog interesant dar mai ales foarte util:

IESIREA DIN LABIRINT
Trezia mintii si cerul inimii:

http://iesireadinlabirint.wordpress.com/

Pariez cã nici nu stiti câti dintre noi au nevoie de IESIREA DIN LABIRINT...
Aflãm doar cu trecrea anilor si acutizarea disfunctionalitãtilor...

iunie 2009

Lytta Basset

Cîtiva pasi cãtre BUCURIA CARE NU POATE FI LUATÃ...

(fragmente din cartea LA JOIE IMPRENABLE de Lytta Basset)
... o lecturã care ne "umanizeazã"...
...si ne deschide spre noi însine si spre ceilalti si spre viatã ...

Despre nerecunoasterea sentimentului de excludere.


...sentimentul de excludere si nevoia de a exclude sunt strâns legate;
nevoia de a exclude nu merge niciodata fara sentimentul nerecunoscut
de a fi tu însuti exclus...

(aici)


15 iunie 2009

Încã un pic din Lytta Basset - LA JOIE IMPRENABLE (aici)

22 iulie 2009

Din aceeasi carte scrisã de Lytta Basset
din capitoul PE URMELE BUCURIEI
din subcapitolul SUFÃR, DECI ASPIR LA A FI
subiectul Traumatismul nasterii
(aici)



24 iulie 2009

CURAJUL DE A EXISTA (Lytta Basset) - prima parte (aici)

31 iulie 2009

Din acelasi serial al BUCURIEI CARE NU POATE FI LUATÃ:

Sursa cea mai profundã a curajului nostru de a exista se aflã în afara noastrã...
...la cel cãzut la pãmânt...
"du-te si fã si tu la fel"...

Dar cu toate acestea:
...surplusul, viaţa din abundenţă nu se explică prin acest simplu gest,
ca un efect care ar decurge dintr-o cauză;


ci este ca şi cum Isus ar spune:
fă aceasta… şi vei vedea… vei fi tu însuţi surprins… vei trăi...

(aici)



2 august 2009

Sã mai CITIM putin viata ALTFEL, alãturi de Lytta Basset...

Despre utilitatea, mai exact necesitatea experientelor negative...
...esecul, vina, frustrarea...

despre vidul interior sãpat de experientele negative
- vid necesar într-o primã fazã -
un vid care trebuie constientizat si nu compensat cu altceva
pentru cã el poate fi
un început de regenerare de sine
un punct de plecare...

(aici)


Sã mai citim putin împreunã cu Lytta Basset despre materia primã întunecatã si informã din care este fãcutã, la urma urmei, bucuria.

Esecul - necesitatea si bogãtia experientei lui...
motorul dezvoltãrii noastre...


Toată lumea este de acord să spunem că,
încă din frageda copilărie, eşecul este sursă de progres.

Se pare că dorinţa de a fi antrenează eşecul,
care la rândul lui stimulează dorinţa de a fi.
Este legea oricărei creşteri umane: ea prezidează învăţarea mersului şi a limbajului ca şi dobândirea cunoaşterii sau maturizarea afectivă.


Eşecul este deci marea ocazie de readaptare şi de progres...
(aici)


11 iulie 2009




În sfârsit, câteva pagini din KARL BARTH,
CREATIA CA BINEFACERE
...si perceptia Creatiei la Mozart...
(aici)

fragmente din volumul DOGMATICA BISERICII,
apãrut la Editura HERALD

21 iunie 2009


Lytta Basset -"Moi, je ne juge personne", evanghelia dincolo de morala.

...o abordare terapeuticã si nu moralizatoare...

Această carte se adresează oricui doreşte să trăiască liber de această compulsie de a se separa de celălalt printr-o judecată definitivă.

Această nevoie persistentă de a-l elimina pe loc cu o judecată  pe celălalt ne alertează atunci cu privire la o realitate pe care nu suntem înclinaţi să o luăm în socoteală:
am mers noi până la capătul fricii noastre de celălalt?


Există un ţinut, dincolo de frică şi judecată. Christos ne-a precedat acolo:
dincolo de orice morală stă un Dumnezeu pe care această carte ar vrea
să ajute sã-l întrevedem…

(aici)

Din capitolul DEZVÃLUIREA NEVOII DE A JUDECA:

1. O constatare dificilã: (aici)

2. Cum Christos pune bazã pe sentiment (aici)

3. O nevoie de a judeca care oculteazã frica (aici)


8 iunie 2009


Un interviu cu Lytta Basset
pentru aceeasi revistã, Nouvelles Clés,
interviu intitulat:
De ce sã ne simtim vinovati de dimineata pânã seara?

(aici)


Nu am uitat nici de BUCURIA CARE NU POATE FI LUATÃ...
Cartea are peste 500 de pagini si ar trebui tradusa si publicata în romîneste.
Voi încerca poate un rezumat sau o prezentare a continutului.
Deocamdatã am citit doar primele 160 de pagini.
Ar trebui cititã de toti cei care consiliazã, de cei care-l "împart" pe Dumnezeu semenilor lor...

Ar trebui cititã de toti cei care "cred" dar nu numai.
Ar trebui cititã si de cei care "nu cred" pentru ca aceasta "necredinta" a lor este în general un refuz al modului nostru teoretic, insuficient sau nesãnãtos de a vedea...
si de a sustine cã acesta este "adevãrul"...

Este cea mai umanã interpretare crestina a parabolei asa-numite a "fiului risipitor".
Este o privire plinã de compasiune si de sens asupra existentei "asa cum este"
si in acelasi timp deschide perspectiva pentru bucurie,
pentru participarea la Sãrbãtoarea vietii de aici...
(si nu ca o îngãduintã, ci ca o aspiratie LEGITIMÃ,
mai mult: ca însusi mediul transformãrii noastre)


Este o cãlãtorie spre noi însine...
si astfel vom ajunge si la aproapele nostru,
la semenul nostru cel atât de asemãnãtor nouã.
Abia asa îi vom putea transmite un mesaj de viata si nu unul de culpabilizare...

O carte care îsi CAUTÃ EDITURA din ROMÂNIA interesatã sã ofere cititorilor o carte profundã, de mare folos pentru un public foarte larg...

30 mai 2009

2 iunie 2009 - continuare (aici)


Avem oare dreptul sa fim fericiti?
Trãim fãrã sã stim interdictia de a ne bucura?
E justã aceastã interdictie? Cum s-a instalat în noi? Cum o putem depãsi?
Putem ajunge de unul singur la bucurie?



Câteva pagini din cartea scrisã de
Lytta Basset - LA JOIE IMPRENABLE

BUCURIA CARE NU POATE FI LUATÃ

(aici)

17 februarie 2009

Lytta Basset - Culpabilitate, paralizia inimii
(>>>)

6 iunie 2009

Un interviu savuros cu André Frossard



(autorul cãrtii Dumnezeu existã, eu L-am întâlnit - fragmente aici),

Dumnezeu, diavolul si eu

(aici)


22.04.2009

Un autor deosebit de interesant:

Basarab Nicolescu,
fizician, savant de notorietate mondialã,
membru de onoare al Academiei Române
,
premiat de Academia Francezã pentru cartea
Noi, particula si lumea



Detalii despre autor si fragmente pe site: (aici)

20.04.2009

Cãrti utile de psihologie pe net:

Pentru cei interesati de cartea (atât de utilã...):
Labirintul codependentei
scrisã de dr. Robert Hemfelt, dr. Frank Minirth, dr. Paul Meier
tradusã si publicatã de Editura LOGOS, Cluj Napoca
Este postatã integral pe net (aici)

Si manualul de aplicare a acesteia,
Iesirea din labirint
scrisã de dr. Robert Hemfelt, dr. Frank Minirth, dr. Paul Meier, dr. Deborah & dr. Brian Newman
tradusã si publicatã de Editura LOGOS, Cluj Napoca
Este postata integral pe net (aici)

Si am gasit pe net o altã carte interesanta:
Alice Miller - Desteptarea Evei
s-ar putea sa fie de folos pentru cineva:
http://www.scribd.com/doc/3100388/Alice-Miller-Desteptarea-Evei


Pentru cei interesati, cartea
"Cele 5 rãni care ne împiedicã sã fim noi însine" de Lise Bourbeau

este postatã integral pe net în douã fisiere:

(aici - partea I) si (aici - partea II)

Probabil cã este posibilã achizitionarea cãrtii de la Editura ASCENDENT.

Chiar dacã nu împãrtãsiti perspectiva de la care pleacã autoarea (reîncarnarea),
totusi identificarea si tratarea rãnilor în "aceastã" existentã este necesarã pentru oricine.

13 aprilie 2009

Alphonse Goettmann

Dacă n-am fi creştini amatori, lumea ar fi fost demult în flăcări…

Un mesaj esenţial cu ocazia Postului Mare, întoarcerea inimii - un program de viaţă.

Adevărata convertire este convertirea  la Iubire...
Noi "facem" o multime de lucruri dar uitãm sã fim îndrãgostiti.
Acţiunea noastră este fără adresă, ea nu se adresează nimănui,
existenţa noastră este fără vizavi, relaţiile noastre nu sunt decât funcţionale.
Noi am pierdut Viaţa vieţii, adevăratele motive au dispărut…
Ieşirea din amatorism se face numai prin autenticitate totală.

(>>>)

11 aprilie 2009

Vã recomand sã revedeti câteva din meditatiile devotionale ale
unui monah al Bisericii de Rãsãrit ( Lev Gillet )
traduse din volumul
"JESUS. Simples regards sur le Sauveur"
(>>>)

Se vor mai adãuga si altele pe parcursul acestei Sãptãmâni.

3 aprilie 2009



Maxime Egger:

Când religia se transformã în mormânt (aici)

Pasi pentru o resacralizare a Creatiei (aici)

Căci nu vom rezolva criza ecologică, de o manieră profundă şi durabilă, fără o re-creare cosmologică  şi antropologică, adică fără o transformare „radicală” a concepţiei noastre despre natură şi despre persoana umană. Această schimbare de conştiinţă este şi de ordin spiritual: ea trece printr-o redescoperire a dimensiunii metafizice, divine sau sacre, a materiei, a cosmosului şi a fiinţei umane.

22 martie 2009

Rabin Philippe Haddad - Dumnezeu îsi amenajeazã lumea Sa (>)


K.G. Durckheim


VIATA SI OMUL (aici)

...Povestea noastrã, Povestea din care facem parte...fiecare... mereu...

Viaţa umană înfloreşte atunci când atinge supranaturalul
dar Fiinţa supranaturală îşi atinge împlinirea atunci când omul o primeşte,
adică atunci când îi permite Fiinţei supranaturale să „se facă trup”.


Rezistenţa faţă de Viaţa în impulsul ei spre devenire este cauza unei mari suferinţe.
Cu cât un om este mai aproape de gradul de evoluţie care îl face capabil să perceapă voinţa FIINŢEI,
cu atât mai mult îl tulbură refuzul eului său egoist.


Un „om de bine” poate fi la fel surd la vocea FIINŢEI ca şi unul „rău”.
El se crede, adesea, prada puterilor întunericului: în realitate, el este cel care face un vrăjmaş
din Fiinţa lui esenţială, care străpunge spre lumină.


...răspunsurile omului la chemarea Fiinţei determină întotdeauna destinul său.


Adolescenta-trezirea Fiintei
(aici)


Etapele maturităţii umane din punct de vedere psihologic şi religios (aici)


In memoriam Karlfried Graf Durckheim (aici)

8 martie 2009



Un fragment din poemul filosofic
ETERNUL FEMININ
de Pierre Teilhard de CHARDIN
(>>>)

26 februarie 2009




Fragmente din cartea Profesorului Dumitru Constantin Dulcan,
În cãutarea sensului pierdut.

apãrutã la Editura EIKON, 2008,
2 capitole:

Criza spiritualã a omului modern
Avertisment din "eter" pentru o nouã spiritualitate

(>>>)



Cartea se poate achizitiona on line de aici:

http://www.librarie.net/carti/115496/In-cautarea-sensului-pierdut-vol-1-2-Dumitru-Constantin-Dulcan

sau de aici:

http://www.librariacarter.ro/detaliicarte.php?id=2042


O carte ce uimeste si pune pe gânduri...
O carte scrisã de un om de stiintã care în acelasi timp este si un om de constiintã...

Si aici poate fi vizionat interviul acordat postului TV ANTENA 2:
http://www.antena2.tv/arhiva?eid=69&data=24.01.2009&sx=01-24-2009

Si aici este interviul acordat revistei Formula AS,
Intoarcerea lui Dumnezeu:
(aici)

Si urmand linkul de mai jos puteti viziona emisiunea din 21.03.2009
Oamenii timpului nostru
avand ca invitat pe Prof.Dr. Dumitru Constantin Dulcan
- CHIMIA FERICIRII -

http://www.antena2.tv/arhiva?eid=69&data=21.03.2009&sx=03-21-2009

27 iunie 2009

In aceastã searã pe ANTENA 2 la emisiunea OAMENII TMPULUI NOSTRU
Dumitru Constantin DULCAN despre ultima sa carte INTELIGENTA MATERIEI.

Inregistrarea emisiunii se aflã deja aici:
http://www.antena2.tv/arhiva?eid=69&data=27.06.2009&sx=06-27-2009

21 februarie 2009

Ceva ce ar trebui sã ne dea de gândit...

Excesul de carne amenintã grav planeta (>>>)

Articol preluat din numãrul curent al revistei Formula AS.





Anselm Grun:


15 februarie 2009

Corp si spiritualitate
(>>>)

7-9 februarie 2009

Fiecare fiinţă umană este unică:
ea lasă în această lume, prin viaţa ei,
o urmă pe care numai ea poate s-o lase.
Omul matur este cel care lasă această urmă
în loc de a-şi înscrie paşii pe urma altora.




Obstacole în calea maturizãrii

Primul obstacol: frica de lume si un drog numit Dumnezeu

Al doilea obstacol: refularea şi perfecţionismul

Al treilea obstacol: imaginile care ne retin prizonieri

(>>>)

1 februarie 2009

Câteva pagini memorabile dintr-o carte captivantã si profundã:
JOHN OLIVER - ATINGÂND CERUL
Cum am descoperit Ortodoxia pe insula Valaam (» » »)

26 ianuarie 2009

Pãrintele Alphonse Goettmann - Un alfabet pentru descifrarea evenimentelor (» » »)

18 ianuarie 2009

Astãzi e numele timpului lui Dumnezeu (pr. Constantin Galeriu) (» » »)

24 decembrie 2008

De Crãciun (» » »)

Si un montaj PowerPoint de Crãciun
... de import... (aici)

20 decembrie 2008

Un fragment din romanul lui Michel Tournier,
Gaspar, Melhior & Baltazar



(» » »)


Un eseu de Alexandru Mironescu: Politica si oamenii ei (» » »)

16 decembrie 2008

Pãrintele Constantin Galeriu despre psihologia lui Jung:
Psihanaliza si dreapta credintã a Bisericii (» » »)
Si un articol de acelasi autor preluat de pe site-ul www.crestinortodox.ro
pe aceeasi temã:
Psihanaliza în lumina credintei ortodoxe(» » »)

14 decembrie 2008

Pãrintele Arsenie Papacioc
(» » »)

8 decembrie 2008

Vã recomand o carte pe care o citesc si eu acum, se gãseste pe internet,
Dans de unul singur de Frank Schaeffer

http://www.ortho-logia.com/Romanian/DansSingur/DA-Cuprins.htm

9 noiembrie 2008

Religie si proces de individuatie
(un capitol din vol. Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui Jung)
(aici)

En francais: LE SON DU SILLENCE - images et aphorismes (ici)
Ceea ce în româneste existã deja (aici)

20 0ctombrie 2008


A murit Soeur Emmanuelle... "s-a nãscut în cer" (cum spun francezii)...


în noaptea de duminicã spre luni, 20 octombrie 2008, în somn, fãrã agonie, asa cum si-a dorit...

Je suis passionnée de la vie, passionnée d'être, d'exister, de chanter, de courir vers les autres et de leur sourire
...

A fost una dintre personalitãtile cele mai iubite din Franta.
In 2002 i s-a acordat gradul de comandor al Legiunii de onoare iar în 2008 a fost ridicatã la gradul de mare ofiter al Legiunii de onoare.



Surâdeti lumii si lumea vã va surâde...


Pe 16 noiembrie ar fi împlinit 100 de ani...

Cine este Soeur Emmanuelle: (aici) - actualizat in 24.10.2008

Moartea mă face să cânt în inima mea. În clipa în care mă apropii de eternitatea eternităţii, văd moartea asemănătoare mişcării unui copil care se aruncă în braţele tatălui lui. Mă reaşez în acest adevăr esenţial al încrederii mele în Domnul. Sunt fiica lui. M-am născut şi voi intra în moarte prin această legătură filială iubitoare care mi-a traversat întreaga viaţă. Mă pregătesc să trăiesc întâlnirea filială cu Domnul meu. Iubirea , într-o faţă către faţă de eternitate.

În sfârşit.

Soeur Emmanuelle despre Harul bãtrânetii si al mortii (aici)


O galerie foto: (aici)

O micã secventã video "reprezentativã": (aici)

Pagina de Omagii de pe site-ul Asociatiei ASMAE: (aici)

Si un cântec inspirat de aceastã minunatã Artistã a Iubirii: (aici)


Si un cântec omagiu interpretat de Jean-Claude Gianadda (aici)


Si...o altã formã de iubire a francezilor pentru Soeur Emmanuelle...
... o declaratie de dragoste pentru aceastã femeie de foc...
o parodie simpaticã: Soeur Emmanuelle antrenor la clubul
Paris Saint-Germain
(aici)

Testamentul spiritual lãsat de Soeur Emmanuelle (citit la ceremonia oficialã din Catedrala Notre-Dame din Paris), tradus (aici)


5 octombrie 2008

Ce are de spus
Soeur Emmanuelle
la cei aproape 100 de ani (16.11.2008)
(» » »)

16 octombrie 2008

George Bãlan - Despre fuga de sine si întâlnirea cu sine
(fragmente din volumul În cãutarea maestrului)

Un creştinism leşinat
- care pentru aceasta era un pseudo-creştinism, deviat de la direcţia iniţial imprimată - a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a secătui spiritul de puteri. L-a uns cu alifiile unei ipocrite smerenii, i-a jugulat forţa de a rezista ticăloşiei agresive, i-a luat încrederea în eficacitatea prezenţei sale şi în incomparabila sa superioritate, i-a stins conştiinţa profetică şi apostolică: a făcut din el o cîrpă. Căci asta e azi ceea ce oamenii numesc spirit: o cîrpă. Pretutindeni i se aduc omagii, dar nicăieri nu domneşte. [...]
Au ajuns să facă din el o babă tremurătoare, iar el este chintesenţa bărbăţiei veşnic tinere!
(» » »)

15 octombrie 2008

Adevăratul tuşeu al pianului este altceva decât o tehnică bună,
este rezultatul unui om care a fost transformat.

(Karlfried Graf Durckheim)



Dinu Lipatti - transparentã la transcendentã

(» » »)



1 octombrie 2008

Un editorial scris de Christian Ioanid despre Richard Wurmbrand,
preluat de pe blogul www.amintiricusfinti.wordpress.com: (» » »)


22 septembrie 2008

Ferenc Visky - fragmente din cartea 70 de povestiri despre puscãrie si prietenie
(despre Richard Wurmbrand)
(» » »)


19 septembrie 2008

Filmul documentar Pastorul (despre Richard Wurmbrand) se poate descarca de aici:

http://www.cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=583&Itemid=26

Se vizioneaza cu RealPlayer - care se poare descarca si instala de aici:

http://uk.real.com/player/win/

Despre pastorul Richard Wurmbrand pe acest site: (aici)


17 septembrie 2008

Organizatia CEVMA ( Christian European Visual Media Association) in colaborare cu Alfa Omega TV si alte asociatii de media va invita la Premiera Mondiala a filmului de desen animat, inspirat din viata evanghelistului Richard Wurmbrand si a filmului documentar Viata lui Wurmbrand.

Invitati speciali producatorii celor 2 filme si reprezentanti de marca din mass-media crestina internationala.

Evenimentul va avea loc in data de Joi, 18 septembrie 2008, ora 20:30 la Casa de Cultura, Buzias.
Detalii aici: http://www.lucratori-romani.ro/stiri/premiera-film-richard-wurmbrand.html#more-198


12 iulie 2007

Richard Wurmbrand - vizionare on line

Prin generozitatea producatorilor site-ului resursecrestine.ro
fisierele cu inregistrarile video
integrale pot fi descarcate de aici:
http://video.resursecrestine.ro
Mii de multumiri!

Pentru vizionare on line:
Nimic nu se schimba - inregistrare video din decembrie 1989
Pregateste-te de intalnire - martie 1996; cred ca e una din ultimele aparitii publice...
Copii ai lui Dumnezeu - probabil 1988
Bolnav de dragoste - decembrie 1995


8 septembrie 2008



Iosif Sava:

Trãieşte-ţi clipa înseamnã, pentru mine, Preţuieşte-ţi clipa.


21 august 2008

Antonie Bloom, Mitropolit de Suroj
Indoialã si credintã
(din volumul God and Man)(» » »)

Multumesc domnului Octavian Muresan pentru generozitatea de a ne oferi traducerea din limba englezã (pentru prima datã în româneste) a acestor texte memorabile apartinând Mitropolitului Antonie de Suroj.

Omul si Dumnezeu
(din volumul God and Man)(» » »)

Ateul şi Arhiereul

Un dialog între
Marghanita Laski şi Părintele Antonie Bloom, Mitropolitul Surojului
(fragmente traduse din cartea God and Man: (» » »)


Doua carti de mitropolitul Antonie Bloom care se gasesc on line:

Bucuria pocaintei:

http://www.scribd.com/doc/276081/Mitropolitul-Antonie-al-Surojului-Bucuria-pocaintei

si
Scoala rugaciunii

http://www.scribd.com/doc/2061344/Mitropolit-Antonie-de-Suroj-Scoala-rugaciunii12 septembrie 2008

Un fragment din cartea Despre credintã si îndoialã pe site: (aici)


Recomandare de carte cu toatã cãldura:

Antonie Bloom - Despre credintã si îndoialã, Editura Cathisma, 2007
Se poate obtine de (aici)

Antonie Bloom -Intâlnirea cu Dumnezeu, Editura Cathisma
Se poate obtine de (aici)

Pentru cei care înteleg engleza,
Mitropolitul Antonie despre suferintã,
"On suffering
" pe youtube:

http://www.youtube.com/watch?v=lK1v0L7djrQ

14 august 2008

Câteva pagini din proza poeticã a lui Geo Bogza:
Fragmente din volumul: Ca sã fii om întreg,
Editura Cartea Româneascã, 1984
(» » »)

13 august 2008


Câteva pagini din
Jurnalul Episcopului Maramuresului si Sãtmarului,
Iustinian Chira
dintr-o carte alcãtuitã cu mult suflet despre o personalitate emotionantã.

Bogdan Eduard - Iustinian, Editura DACIA, 2006 (» » »)

6 august 2008

Pentru o nouã artã de a trãi...

O veste proaspãtã de la Editura Herald:

A apãrut cartea:

DINCOLO, ÎN ADÂNCUL NOSTRU,
initiere în meditatie,

de Alphonse si Rachel Goettmann

...prima din cele douã cãrti eveniment ale vietii mele...





Cu o prefatã de arhimandrit Placide Déseille.


A medita înseamnă a iubi, înseamnă a scrie o istorie de Iubire după modelul Bibliei, înseamnă a ne oferi corpul nostru ca loc al acestei istorii sfinte…

Cartea se poate comanda deja pe site-ul editurii. Faceti click pe poza cartii.
(www.edituraherald.ro)

Recomandare de carte: (» » »)

Fragmente din carte pe site: (aici)

6 august 2008

Schimbarea la Faţã


Va invit sã revedeţi o meditatie adecvatã:Transfigurare

22 iulie 2008

Despre formarea umbrei, a proiectiilor si terapia lor, KEN WILBER (» » »)


13 iulie 2008


Slava lui Dumnezeu este omul trãind...

Dumnezeu vrea ca omul sã reuseascã...

... despre aceasta vorbesc cel mai bine
cicatricele vindecate ...


Vã invit sã revedeti reflectiile unui psihiatru pe aceastã temã:

Yves Prigent
(» » »)


11 iulie 2008

Marguerite Yourcenar: Izbãvirea lui Wang-Fo (» » »)

o povestire din volumul POVESTIRI ORIENTALE în traducerea lui Petru Cretia.

4 iulie 2008

CHRISTOS YANNARAS

Cine e un om adevărat? Cred că acela care merge mereu. [...]

Schema, fixarea, încremenirea, adică orice formă de viaţă devenită permanentă, este moartea omului adevărat.


Oamenii adevăraţi sunt prezenţa vieţii, aşa cum schema e prezenţa morţii.
Aluatului schemelor moarte ale acestei lumi îi dă viaţă fermentul viu al oamenilor care nu sunt robi.


În noi există setea de viaţă, iar gustul vieţii îl căpătăm numai atunci când trăim bucuria mistică a transformării.

Intensitatea şi autenticitatea vieţii se măsoară prin originalitate şi schimbare.


Duşmanul de moarte al vieţii este repetarea pasivă, rutina, neputinţa care adesea îl împiedică pe om să realizeze noul în viaţă.

Douã eseuri din volumul: Foamea si setea:

Lupta cu marasmul si cu moartea
Schema

Faceti click pe fotografie pentru a citi eseurile.

28 iunie 2008

O povestire din volumul POVESTIRI ORTODOXE
de Anton Pavlovici Cehov
in trad. ierom. Savatie Bastovoi (» » »)


La Editura Humanitas a apãrut deja traducerea cãrtii lui C.S.Lewis, : SURPRINS DE BUCURIE - istoria unei convertiri.
De ani zile asteptam ca cineva sã traducã Surprised by Joy.

Detalii despre carte gasiti pe site-ul traducãtorului, prof. Emanuel Conţac: (aici)




Fragmente
din
cartea
lui


C.S.Lewis:




SURPRINS DE BUCURIE

Povestea
unei
convertiri


15 iunie 2008


Pãrintele Arsenie Boca


A fi creştin înseamnă mai mult decât aparţinere ta doctrinară la creştinism.
A crede în Iisus Hristos înseamnă mai mult decât semnifică vorbele. Iată  ce înseamnă a te strămuta din tine în El, înseamnă a-L avea pe El în inima ta, a-L face pe El inima ta, înseamnă să ai un moment, o clipă în viaţa ta în care te-ai întâlnit real cu Iisus; clipă care să nu-ţi ajungă viaţa întreagă de a o desfăşura între oameni.




Recomandãri:

Cum îsi trãieste un intelectual de vârf credinta în Dumnezeu ?





Vã invit sã cititi cu inima deschisã interviul acordat revistei
Formula AS
de filosoful Mihai Sora,
un om al bucuriei si al sperantei,
si mai ales al luciditãtii
: (» » »)



8 iunie 2008

Sśur  Emmanuelle

fragmente din cartea:


La ce serveste
sã trãiesti?



















Lumea este plinã, si este plinã de Absolut...(» » »)


Bucurati-vã de SUNETUL TÃCERII




Stan Rougier - Saint-Exupéry în cãutarea lui Dumnezeu (» » »)


Alphonse Goettmann:
Omul nu poate trãi fãrã o cãlãuzã (» » »)

Alphonse Goettmann : Transformarea lumii stã în mâinile noastre (» » »)


De la uimire la o nouã ordine a realitãtii - o experientã (» » »)

4 mai 2008

Irving D. Yalom - Plânsul lui Nietzsche (fragment din roman) (» » »)

28 aprilie 2008
Kallistos Ware - Serafim de Sarov: bucuria si suferinta

Fără suferinţe, bucuria noastră devine ceva sentimental şi nerealist;

dar fără bucurie creştinismul devine doar o grea povară, suportată cu resemnare.

(» » »)


20 aprilie 2008
Eugen Ionescu - o experientã a Fiintei
Dar din acel moment pot spune că am abandonat cerul, şi am impresia că cerul m-a abandonat pe mine. (» » »)




La Editura Mitropolia Olteniei a apãrut volumul II din
Impreunã dumiriri pe cale.

O selectie din intrebãrile adresate Maicii Siluana la rubrica Maica Siluana vã rãspunde si rãspunsurile dânsei. Intrebãrile vietii, problemele si situatiile care ne dor cel mai mult sunt de fapt nenumãratele încercãri prin care Dumnezeu cautã sã ne provoace la Viatã. Rãspunsurile Maicii Siluana, adecvate fiecãrei situatii vãzute din interior, vizeazã mai mult decât depãsirea situatiei imediate, vizeazã rezolvarea Adevãratei Probleme adicã Trezirea inimii la Viatã.

"Este prea severã" obiecteazã unii. Eu i-am spus doar cã-i "cinicã"...
Cine n-ar vrea, când se aflã într-o situatie chinuitoare, sã fie mângãiat pe crestet, luat în brate ? În loc de acestea afli cã "ai de lucrat asupra ta...", cã rezolvarea, cheia situatiei este la tine... Cã nu trebuie "sã fugim" de situatie, nici sã evadãm într-o lume mai bunã, pentru cã nu putem evada din noi însine... Ci trebuie sã ne oprim si sã privim situatia si pe noi insine drept in fatã, cu onestitate si curaj. Bucuria este posibilã în mijlocul cotidianului nostru cenusiu... mai exact: tocmai în miezul imposibilului... Si nu o bucurie oarecare ci Bucuria pe care nu o poate lua nimeni de la noi si odatã cu aceasta bucuria de a trãi... de a întâmpina viata cu curaj si incredere... pentru cã slava lui Dumnezeu este "omul trãind"... Si aceasta nu este posibil fãrã maturizarea noastrã. Maturizare care nu se poate face cu "milã de sine". Dar nici fãrã respect pentru sine. Avem nevoie de o relatie vie cu Realitatea. Spre clipa de adevãr, care poate favoriza aceastã întâlnire interioarã cu Cel care ne cautã prin tot ceea ce ni se întâmplã, încearcã Maica Siluana sã ne îndrume pasii inimii prin rãspunsurile dânsei.

Nu cautã sã ne placã...
Si totusi vrea sã ne atragã... spre trãirea vietii din belsug.
De aceea este "severã" Maica Siluana...


"Eu stiu cã Domnul lucreazã diferit cu fiecare suflet în parte si am mare bucurie când cineva se îndurã sã-mi spunã si mie ce trãieste" spune dânsa [sublinierea îmi apartine...:)].

Da, e într-adevãr o carte scrisã "împreunã"... Si cei care întreabã nu sunt mai prejos, ci sunt la înãltimea vietii luate în serios, acolo unde fuga în orizontalã nu ne mai satisface, unde lipsa de sens devine atât de acutã încât reclamã nu doar o schimbare, ci o transformare.
Si mai întâi o vindecare...

Cartea se poate comanda
(aici).



13 aprilie 2008
Elie Wiesel - Celebrare biblicã
Iaacov sau lupta cu noaptea

Un om, un vis, o poveste...
Un om faţă în faţă cu moartea. Un om închipuindu-şi viitorul.(» » »)


6 aprilie 2008
Elie Wiesel - Celebrare hasidicã

RABI LEVI-IŢHAC DIN BERDICEV


Mai presus decât orice, credea în venirea lui Mesia. Redactând contractul de logodnă pentru fiul său, scribul a scris că mariajul va avea loc la cutare dată în Berdicev. Furios, Levi-Iţhak l-a rupt: „Berdicev?Pentru ce Berdicev? Scrie! Mariajul va avea loc la data cutare la Ierusalim, şi doar dacă Mesia nu va veni, căsătoria va fi celebrată la Berdicev".(» » »)

30 martie 2008
Nicole Valéry-Grossu - Binecuvântatã fii, închisoare...- fragmente

Cu un titlu împrumutat din Soljeniţîn, Binecuvîntată fii, închisoare... este o carte de proză simplă şi intensă, a cărei simplitate şi intensitate o apropie în mare măsură de definiţia poeziei. De altfel, episoadele epice sînt rare ... şi totuşi, cartea se parcurge cu sufletul la gură, pentru că în dosul fiecărui rînd se simte o încordare şi o forţă spirituală [...] Neobişnuitul suspense pe care această lectură reuşeşte să-l întreţină pe parcursul celor aproape două sute cincinci zeci de pagini se naşte din speranţa cititorului că va descoperi în cele din urmă el însuşi secretul miraculoasei forţe care face să vibreze limitele fiecărui gest şi ale fiecărui cuvînt; că Dumnezeul iubirii despre care se vorbeşte cu fervoare nu este asemenea celei mai joase note a orgii, atît de profundă încît nimeni nu o poate auzi.
(din prefata cãrtii, scrisã de Ana Blandiana).(» » »)



26 martie 2008

Michel Van Aerde


Experienta interioarã (» » »)




Kahlil Gibran: Iisus - Fiul Omului - fragmente


Publicatã în anul 1928, dupã o perioadã de aproape 20 de ani în care a lucrat la ea, cartea Iisus- Fiul Omului reprezintã ultima operã de succes a lui Kahlil Gibran. Regãsim aici un portret al lui Iisus recompus ca un puzzle din mãrturiile celor care l-au cunoacut direct si care se ridicã la înãltimea descrierilor din evangheliile apocrife.


Luca:despre ipocriti
Matei: Predica de pe Munte
Ioan, fiul lui Zebedeu: despre diferitele nume ale lui Iisus
Iosif din Arimateea: despre telurile fundamentale ale lui Iisus
Nathaniel: Iisus nu a fost un om slab si supus
Rasela, o discipola a lui Iisus: despre Iisus, visul si omul
Una dintre Marii: despre tristetea si zâmbetul Lui
Rumanous, un poet grec: despre Iisus, poetul
Melachi din Babilon, un astronom: despre miracolele lui Iisus
Un filosof: despre minunare si frumusete


(aici)
Kahlil Gibran : Un zâmbet si o lacrimã (aici)


Henri Bergson - Fragmente din cartea

Cele doua surse ale moralei si religiei

Dorim să spunem câte ceva despre experienţa mistică, privită în ceea ce are ea mai nemediat, în ceea ce se sustrage oricăror interpretări. Adevăraţii mistici se deschid pur şi simplu valurilor care-i inundă. Siguri de ei înşişi, simţindu-se locuiţi de ceva mai bun decât ei, ei se arată a fi mari oameni de acţiune, spre surprinderea celor care considerau că misticismul e doar viziune, transcendere, extaz. Ei s-au lăsat traversaţi, în abisul sufletelor lor, de un flux descendent ce dorea ca prin ei să câştige pe toţi ceilalţi oameni. (» » »)




Pãrintele Alexander Schmemann


Fragmente din Jurnal



Sursa falsei religii este incapacitatea de a te bucura, sau mai degrabă, respingerea bucuriei, pe când bucuria este esenţială, deoarece este rodul prezenţei lui Dumnezeu. Nu poţi să nu te bucuri, ştiind că Dumnezeu există. Doar puse în legătură cu bucuria, frica de Dumnezeu şi umilinţa sunt drepte, autentice, fructuoase, în lipsa bucuriei, ele devin demonice, cea mai profundă denaturare a oricărei experienţe religioase. O religie a fricii. Religia falsei umilinţe. Religia vinei. Toate sunt nişte ispite, nişte capcane- foarte puternice într-adevăr, nu doar în lume, ci şi în sânul Bisericii. Oamenii „religioşi" privesc bucuria, adeseori, cu suspiciune. (aici)


Alexander Schmemann: Conferintã:
Între Utopie si Evadare
(aici)

Karlfried Graf Durckheim
Jacques Castermane despre K.G.Durckheim
Sensul, fără nici o îndoială, era acolo, înaintea ochilor mei! Nu spun că înţelegeam sensul. Eu vedeam sensul! La câţiva metri de mine se afla, nu un misionar al sensului, aceştia sunt numeroşi, ci un martor al sensului, aceştia sunt puţini! (» » »)

Terapia initiaticã, Fiinta esentialã, Calea initiaticã, Experienta religioasã dincolo de religii (» » »)
În ceea ce priveşte punctul de vedere religios al activităţii mele, eu nu am discutat niciodată probleme teologice ci m-am ocupat de experienţa religioasă. M-am ocupat de ceea ce eu numesc religiozitatea vie. Şi de asemenea de progresarea, de disciplina, de asceza care favorizează şi permit o asemenea experienţă.
(» » »)

Calea, iubirea, erotismul si sexualitatea (» » »)
Alte fragmente din scrierile lui K.G.Durckheim pe site (aici)


Carl Gustav Jung

Rãscrucea vietii (» » »)
Despre formarea personalitãtii (» » »)
Cãsãtoria ca relatie psihologicã (» » »)
Gânduri târzii
fragment din cartea autobiograficã Amintiri, vise, reflectii)

E important să avem un secret şi presimţirea a ceva ce nu poate fi cunoscut. Ne umple viaţa cu o nuanţă de impersonal, cu un numinosum. Cine n-a făcut niciodată experienţa acestui lucru a pierdut ceva esenţial. Omul trebuie să simtă că trăieşte într-o lume care este misterioasă într-o anumită privinţă, să simtă că în ea se întîmplă şi lucruri a căror experienţă o poate face, chiar dacă rămîn inexplicabile, şi nu numai acelea care se desfăşoară în limitele aşteptărilor. Neaşteptatul şi incredibilul ţin de această lume.Numai atunci viaţa este întreagă. Pentru mine, lumea a fost de la bun început infinit de mare si de insesizabilă.(» » »)




Victor Frankl

Omul în cãutarea unui sens
pentru viata lui

(» » »)



24.12.2007

Maurice Zundel
:
Dumnezeu aici, acum, în interior


Dumnezeu nu este acolo sus, aici jos, după!
Dumnezeu este aici, acum, în lăuntrul nostru.
Dumnezeu este întotdeauna deja acolo.


(» » »)

17.12.2007

Constantin Brâncusi


Aforisme si texte



Eu nu mai sunt al acestei lumi:
sunt departe de mine însumi,
desprins de propriul meu trup –
mă aflu printre lucrurile esenţiale !

(» » »)

25.11.2007
Gustave Thibon
- Ignoranta înstelatã
(» » »)

Dumnezeu şi umanitatea sînt ca doi îndrăgostiţi care s-au înşelat în privinţa locului de întâlnire (S.Weil)
Omul îl aşteaptă pe Dumnezeu în timp, Dumnezeu îl aşteaptă pe om în veşnicie.
Omul îşi deschide uşa şi îşi aţinteşte ochii spre orizontul terestru în speranţa mereu renăscută şi mereu amăgită de a vedea sosind oaspetele suprem (Ana, sora mea Ana...), în timp ce oaspetele este în el şi i-ar fi de ajuns să închidă uşa pentru a-l găsi. (» » »)

Simone Weil - Reflexii asupra bunei utilizãri a studiilor scolare în vederea iubirii lui Dumnezeu (» » »)
Cheia unei concepţii creştine a studiilor este faptul că rugăciunea constă în atenţie.
E orientarea către Dumnezeu a întregii atenţii de care sufletul este capabil.
Calitatea atenţiei determină în mare măsură calitatea rugăciunii
.
Căldura inimii nu o poate suplini.
...formarea facultăţii atenţiei este adevăratul scop şi aproape unicul interes al studiilor.


R.M.Rilke - Poeme (» » »)

Mihai Eminescu
- Glossã (» » »)

Platon - Mitul Cavernei (» » »)

Vintila Horia - Exegezã (» » »)

Francisc de Assisi - Predica adresatã pãsãrilor(» » »)

Poezie crestinã româneascã (» » »)




NIKOLAI BERDIAEV



Din CUNOASTEREA DE SINE (carte autobiografica):

Filosofia mea definitivã. Crezul religios. Lumea eshatologiei. Timpul si vesnicia.(11)(» » »)



Lumea creatiei, Sensul creatiei, trairea extazului creator(9)(» » »)

Revolutia rusa si comunismul(8)
(» » »)

Orientarea spre crestinism. Drama religioasã. Intâlniri spirituale.(7)(» » »)

Când revăd în memorie drumul meu spiritual, sunt nevoit să recunosc că în viaţa mea n-a avut loc ceea ce catolicii şi protestanţii (in mult mai mică măsură ortodocsii) numesc conversion, atribuindu-i o semnificatţie atât de centrală. Am mai spus că n-am trăit o convertire brusca, o trecere de la intunericul absolut la lumina absolută. Intr-un anume moment al vieţii mele, moment pe care nu-l pot raporta la o zi precisă din viaţa mea, am devenit conştient că sunt creştin şi am apucat calea creştinismului... (citeste tot)





Din cartea: DESPRE SCLAVIA SI LIBERTATEA OMULUI (fragmente)

Iubirea perfectă alungă spaima. Cutezanţa este starea cea mai înaltă dintre toate.   Teama care aserveşte îl împiedică pe om să descopere adevărul. Ea este generatoare de minciună. Prin minciună omul crede că se poate feri de primejdie, iar domnia cotidianului se edifică pe minciună, nu pe adevăr. Lumea obiectivă este pătrunsă de minciună de la un capăt la celălalt. Adevărul nu se dezvăluie decât celor care nu se tem. Cunoaşterea adevărului impune victo­ria asupra spaimei, virtutea cutezanţei, curaj în faţa primejdiei. Spaima cea mai mare, trăită şi depăşită, poate deveni o sursă de cunoaştere; dar cunoaşterea adevărului se obţine nu prin spaimă, ci prin victoria asupra spaimei. (» » »)





Din cartea SPIRIT SI LIBERTATE


Introducerea cãrtii
Toată problema rezidă în faptul că trebuie să descopăr eu însumi ce mi-a ascuns Dumnezeu.

Dumnezeu aşteaptă de la mine un act de libertate, o creaţie liberă. Libertatea şi creaţia sunt ascultarea de voinţa secretă a lui Dumnezeu, care aşteaptă de la om altceva şi mult mai mult decât se înţelege în mod obişnuit despre voinţa Sa...

E posibil să curgă sânge din Dumnezeu văzând câţi oameni înţeleg servil voinţa Sa şi o împlinesc pur formal.(citeste tot)

Simbol, mit si dogmã
(» » »)


Rãul si mântuirea


Sensul Mântuirii constă în venirea Noului Adam, a Noului Om Spiritual, în venirea dragostei ignorate de Vechiul Adam, în transfigurarea naturii inferioare în natură superioară.

Venirea lui Hristos şi Mântuirea nu pot fi înţelese spiritual decât ca o continuare a creaţiei lumii, ca cea de a opta zi a creaţiei. (citeste tot)

Biserica si lumea
Cei care nu văd în Biserică decât o instituţie reneagă natura sa cosmică, în Biserică creşte iarba şi florile se deschid, biserica este cosmosul încreştinat . Hristos a pătruns în cosmos, aici a fost crucificat, în el a înviat şi totul s-a schimbat şi înnoit, întregul cosmos urmează drumul răstignirii şi învierii.
...
Epoca noastră a creat un dualism fără precedent al Bisericii şi lumii, al sacrului şi al profanului, al religiei şi al vieţii... viaţa se trăieşte fără de dorirea lui Dumnezeu, rămâne fără justificare şi nesfinţită, religia este surghiunită într-un colţ al sufletului.

Ecumenismul este o calitate şi nu o cantitate; este o dimensiune în profunzime. (citeste tot)


Fragmente din cartea:
Rugãciunea lui Iisus, Rugãciunea inimii
de Alphonse si Rachel Goettmann,

Editura Mitropolia Olteniei, 2007,
trad. Maica Siluana Vlad

Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată şi nimeni nu cunoaşte Numele Lui, El este de nenumit şi de nedescris… Dar făcându-l pe om, a zidit Dumnezeu în el o cămară de nuntă în care, intrând, omul să-l poată oricând întâlni pe Creatorul său şi să-I audă glasul. Acest loc înalt este inima omului şi de fiecare dată când omul coboară aici pentru a-L slăvi pe Dumnezeu, în casa Sa are loc o întâlnire care se numeşte Rugăciune. Rugăciunea inimii există aşadar de când e omul, pentru că omul există cu adevărat doar când se descoperă acest loc al neîncetatei sale naşteri la viaţa duhovnicească. Dumnezeu îl cheamă pe om în inima sa, El îl cheamă la viaţă, şi numai omul care Îl ascultă se împlineşte cu adevărat ca om. Aceasta este vocaţia omului.
(citeste mai departe)

Cartea se poate comanda aici:www.librariasophia.ro
Un capitol din carte se gaseste pe situl Maicii Siluana, www.sfintii-arhangheli.ro
Alte articole de Alphonse si Rachel Goettman pe site: (aici)

Recomandare de carte:Click pentru detalii
Pentru prima data K.G.Durckheim in româneste- convorbiri cu preotul ortodox Alphonse Goettmann

Din Introducere

Aceasta carte a luat nastere la Rutte, catun suspendat la o mie de metri altitudine, între colinele si brazii din Padurea Neagra... Aici locuieste, într-un castel ascuns în padure, cel care si-a consacrat viata cautarii raspunsului la eterna întrebare a omului: „Cine sunt eu?”… Karlfried Graf Dürckheim este numele lui!

Îl cunosc pe Graf Dürckheim de multi ani, si aceasta marturie care ia forma astazi este expresia unei lente maturizari si a unei experiente profunde pe care amândoi vrem sa o împartasim cu cei care, de asemenea, sunt în cautarea esentialului.

În viata mea exista un „înainte si un dupa Dürckheim”...
(Alphonse Goettmann)
Pentru a citi toata introducerea: (aici)

Cartea se poate achizitiona prin Editura Herald (aici).

Parintele Nicolae Steinhardt (Monahul de la Rohia) - fragmente din Jurnalul Fericirii


Mai presus de orice sunt fericit, fericit, fericit.

Nenorocirea este că veacuri de-a rândul – şi acum mai mult ca oricând – până şi oamenii de bună credinţă (mai ales ei) văd în creştinism un fel de vag şi blând cretinism,
bun pentru bigoţi, creduli şi
fiinţe pierdute cu firea.
În vreme ce e clocot,
e scandal,
e „curată nebunie”,
mai îndrăzneţ şi mai exigent decât orice teorie extremistă;
e aventură,
e hapenning
e cel mai formidabil hapenning.

(citeste articolul intreg)


Anselm Grun:(cãlugãr benedictin si unul dintre autorii cei mai cititi astãzi - pt. detalii faceti click pe poza)
Invitatie la seninãtatea inimii


Se aşteaptă de la metodele psihologice sau de la tehnicile de relaxare găsirea acestui calm la care aspirăm. Totuşi, acest calm nu poate proveni de la tehnici pentru că el este rezultatul unui drum spiritual.

Cel care simte prezenţa lui Dumnezeu în rugăciune şi meditaţie va găsi pacea în el şi în jurul lui. Se va regăsi şi va trăi în armonie cu el însuşi.

A fi blând, înseamnă a şti să fii împreună cu oamenii şi cu lucrurile în pace.

Cel care este „împreună” cu el însuşi, cu dorinţele lui cele mai diverse, cu pasiunile şi cu emoţiile lui, este „blând” cu el însuşi şi trăieşte în pace cu propriile sale contradicţii.
(citeste articolul intreg)


Sanctitatea Sa Shenuda al III-lea, patriarh al Alexandriei despre:
Adevaratul slujitor:

„Aşa zisa ta slujire nu era adesea decât o rutină sau un obicei, gol din punct de vedere spiritual şi fără iubire. Tu nu puteai să pătrunzi în profunzimea inimii ascultătorilor tăi, pentru că cuvintele tale şi comportamentul tău nu veneau din profunzimea propriei tale inimi. Imnurile care îi învăţai nu erau pline de bucurie. Rugăciunea ta nu avea interioritate şi nu era umilă. Chiar şi predicările tale în biserică, le făceai din cauza funcţiei şi nu pentru a salva sufletele. Vocea ta, în ciuda clarităţii şi a puterii ei, era rece şi fără viaţă. Te bucurai de complimentele care ţi se făceau, dar a reînnoi inima oamenilor, aceasta îţi era indiferentă! Vezi, prietene, că tu nu slujeai nici lui Dumnezeu şi nici omului ci ţie însuţi…”

Slujirea nu este o functie, ci o atitudine de viata prin toate...

Este o stare de iubire, o manieră de a fi din care iradiază ceea ce facem… (citeste articolul intreg)

Arhiva noutati:(aici)