[ Start ]
[ Aforismul zilei - la zi ]
[ Aforismul zilei - 2017 ]
[ Aforismul zilei - 2016 ]
[ Aforismul zilei - 2015 ]
[ Aforismul zilei - 2014-2]
[ Aforismul zilei - 2014-1]
[ Aforismul zilei - 2013]
[ Aforismul zilei - 2012]
[ Aforismul zilei - 2011 ]
[ Aforismul zilei - 2010-2 ]
[ Aforismul zilei - 2010-1 ]
[ Aforismul zilei - 2009-1 ]
[ Aforismul zilei - 2008-3 ]
[ Aforismul zilei - 2008-2 ]
[ Aforismul zilei - 2008-1 ]
[ Aforismul zilei - 2007 ]
[ Argument ]
[ Autori ]
[ Noutati ]
[ Galerie FOTO ]
[ Prezentari PowerPoint primite de la prieteni]

[ SUNETUL LINISTII (K.G.Durckheim & Caspar D. Friedrich)]]
[ Aphorismes ]
[ Le SON du SILLENCE (K.G.Durckheim & Caspar D.Friedrich)]
[ Harta site]
[ Linkuri ]
[ Recomanda unui prieten ]
[ Autor site ]
[ O idee pentru 2% ]
 
 

Aforismul sau meditatia zilei - pagina 16

Navigare pagini aforisme:16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Salt la Sfarsitul paginii

11 februarie 2018

Laura Grunberg - despre egalitatea de gen autenticã
si "forma fãrã fond" propusã... din afara realitãtii:


Situatia în care ma aflu este ingrata pentru ca sunt împotriva acestei initiative care, pe fond, poate fi numita chiar feminista, fiind într-o forma sau alta ceea ce ne-am dorit: profesionalizarea si institutionalizarea experizei pe domeniul egalitatii de gen. Sunt contra cel putin pentru ca:
1. Este o exemplificare grosiera a vesnicelor forme fara fond pe care România le produce.

Cititi integral pe CONTRIBUTORS aici:
http://www.contributors.ro/cultura/sa-critic-sau-sa-ma-critic-aceasta-este-intrebarea/

5 februarie 2018

Despre actualitatea zilei din Pãdurea Nebunã pe CONTRIBUTORS:

Ioan Stanomir
Pamblica guvernului Dãncilã si despre proiectul de tarã al regimului Dragnea:
http://www.contributors.ro/reactie-rapida/pamblica-guvernului-dancila-sau-despre-proiectul-de-tara-al-regimului-dragnea/

Radu Vancu si "protestul de veghe" Vã vedem din Sibiu

Totul e sã nu lãsãm înfrângerile sã ne deprime.
Sã nu cedãm.
Într-un text din 1937, tânarul Camus chiar asa spune: cã adevãrul înseamnã sã nu cedezi. Sã nu te deprimi.
Dacã vom gãsi resurse sã nu ne deprimãm
,
sunt sigur ca vom reusi, în anii care urmeaza,
sã ajutãm aceastã Românie posibilã
sã se individueze pe deplin.

Radu Vancu - Asta-i Românie?
aici:
http://www.contributors.ro/editorial/%E2%80%9Easta-i-romanie%E2%80%9D/


Florin Bondar - Despre schimbare, USR si cea de-a treia cale
aici:
http://www.contributors.ro/politica-doctrine/despre-schimbare-usr-%C8%99i-cea-de-a-treia-cale/


Vom fi în strada. Pâna la capat. Sa nu te îndoie?ti de asta, PSD. Vom sta, asistând individua?ia României noastre.

 

28 ianuarie 2018

Un film interesant de vãzut si revãzut zilele acestea la TV:
Busola de aur
Detalii film pe CINEMAGIA.ro aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/the-golden-compass-16003/
De exemplu azi pe DigiFilm la 10:10.

Si apropo de Magisterium din film...

De ce vorbim despre Transcendentã în loc sã vorbim despre Dumnezeu?

Când în trăirea nemijlocită percepem un „Tu”, de ce nu vorbim atunci pur şi simplu despre Dumnezeu? Deoarece, pentru omul contemporan cu adevărat marcat de angajamentul căutării sale, reînnoirea vieţii religioase este îngreunată, adesea chiar ameninţată, de îndată ce darul experienţelor este fixat într-un cuvânt care aminteşte anumite concepte teologice, anumite formule religioase care, golindu-se de substanţa lor, s-au aflat la originea crizei actuale a credinţei. De aceea vorbim când despre cealaltă dimensiune, când despre Viaţa supranaturală, sau despre FIINŢA divină, despre realitatea de dincolo de spaţiu şi timp, despre Absolut, despre Viaţa superioară. Sau pur şi simplu scriem VIAŢA cu cinci majuscule. Înţelegem întotdeauna prin aceasta misterul infinit, care locuieşte în Fiinţa noastră esenţială, de care trebuie să devenim conştienţi.
A deveni slujitori şi martori ai lui este tocmai destinul omului


K.G.Durckheim - Von doppelten Ursprung des Menschen
(Despre dubla origine a omului)

Cititi integral - postat azi - aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro/2018/01/transcendenta.html


25 ianuarie 2018

Pentru pãstrarea VIGILENTEI CIVICE...

Mai ales când o universitarã (!) denatureazã public si fara nici o jenã
sensul protestelor civice ale pãrtii constiente si active a societãtii,
inducând ideea cã s-ar putea da în afarã "impresia unei tãri neguvernabile"...

O metodã demnã de regimul din Coreea de Nord...

Asa se vãd lucrurile din perspectiva unei guvernãri complet autiste,
arogantã si sfidãtoare la adresa poporului care i-a ales... din gresealã.

De vãzut neapãrat un film dat zilele acestea pe CINEMAX2, realizat în 2017, Bitter Harvest
despre HOLODOMOR - genocidul prin înfometare - înfãptuit de bolsevici în Ucraina (1923-1933),
plãnuit de Stalin,
un genocid încã necunoscut
, desi îl depãseste pe cel pus la cale de Hitler.
Detalii film aici:
https://www.cinemagia.ro/filme/bitter-harvest-597257/

De citit cartea cu Povesti interzise din Coreea de Nord, de la POLIROM:
BANDI - ACUZATIA
O carte curajoasã care aminteste cã nu toate distopiile sunt o fantezie.
Detalii carte pe site-ul editurii POLIROM aici:

http://www.polirom.ro/carti/-/carte/6566
Azi pe ELEFANT sunt reduceri de 50% la o multime de carti.

24 ianuarie 2018

"Penalii îs la mare pret în PSD..."

... din comentariile românilor uimiti de actualitatea zilei ... tot mai incredibilã ...

Si o
poveste din Coreea de Nord…

A fost odată ca niciodată o grădină, pe un munte, împrejmuită cu zece rânduri de garduri înalte. Acolo trăia un demon bătrân ce cârmuia peste mii şi mii de sclavi. Dar ce să vezi? Minune mare! Zi şi noapte, de dincolo de garduri se auzeau numai râsete! Primăvara, vara, toamna şi iarna grădina răsuna necontenit – ha-ha-ha!, hi-hi-hi!, ho-ho-ho! -  din pricina vrăjilor pe care demonul cel bătrân le făcea sclavilor săi. Vă întrebaţi de ce-i vrăjea pe sclavi? Pentru că voia să ascundă toate abuzurile şi crimele pe care le făcuse, pentru că voia să plăsmuiască înşelătoria „iată ce fericiţi trăiesc oamenii în grădina mea!” Grădina era împrejmuită cu zece rânduri de garduri ca oamenii din celelalte grădini să nu poată vedea ce se petrece dincolo de ele şi să nu poată pătrunde acolo. Oameni buni, unde pe lumea asta aţi mai văzut aşa o scamatorie atât de sinistră care să transforme lacrimile de durere şi tristeţea în râsete isterice? Unde aţi mai pomenit un tărâm atât de înfricoşător?

Bandi – Acuzaţia, POLIROM, 2017

21 ianuarie 2018

As vrea ca cineva - O EDITURÃ - sã traducã în româneste
cartea scrisã de Doris Lessing
Shikasta

...

15 ianuarie 2018

Marie-Louise von Franz

„Vinul nou nu poate fi pus în burdufuri vechi”


…ceea ce e nou nu poate fi pur şi simplu introdus în rândul vechilor obiceiuri. Există idei noi pe care trebuie să avem onestitatea de a le recunoaşte ca atare şi de a le susţine, întrucât, altminteri, energia lor se stinge.
Odată, după ce fusesem în vizită la nişte persoane bătrâne din familia mea, am avut un vis catastrofic. Eram perfect conştientă că nu sunt decât nişte bătrâni retrograzi şi îmi erau indiferenţi, dar nu era suficient, inconştientul mă avertiza că situaţia este periculoasă, iar Jung mi-a spus: „Da, dacă nu mergi tot timpul înainte, trecutul te  trage înapoi. Trecutul este ca un vârtej enorm care te aspiră şi te aduce mereu înapoi. Dacă nu mergi înainte, regresezi. Trebuie într-un fel să porţi făclia luminii noi tot înainte, fără să te opreşti, atât istoric, cât şi în propria ta viaţă. În momentul în care începi să priveşti înapoi cu nostalgie, sau chiar cu dispreţ, trecutul te posedă din nou. Trecutul are o putere formidabilă.”
A-l învinge pe bătrânul împărat înseamnă, aşadar, a se arăta implacabil, fără milă faţă de tot ce tinde să distrugă ceea ce este nou şi diferit.
(…)
Asta se întâmplă cu tot ce este nou.
(…)
La nivel personal, lucrurile se petrec la fel. Oamenii au tendinţa să regreseze. Când tinerii care au plecat de acasă revin în vizită, instalându-se în oraşul natal, reluându-şi fostele activităţi şi regăsind anturajul de altădată, ei cad pradă unor regresii de acest fel. trecutul îi înhaţă şi ei nu au fermitatea sau curajul de a se împotrivi. Dar în unele situaţii trebuie să tai legătura cu trecutul şi să-ţi spui: „Am terminat cu toate acestea.”
În ceea ce mă priveşte, după ce fusesem un anumit timp în analiză cu Jung, nu mă mai înţelegeam deloc cu unii prieteni de pe vremuri. Nu erau prieteni apropiaţi, ci mai degrabă cunoştinţe cu care îmi plăcea uneori să ies şi să mă distrez. Şi în mod subit, mă plictiseau de moarte. Înlăuntrul meu, am mers  mai departe decât ei. Nu mai puteam comunica cu ei pentru că ei voiau să întreţinem aceleaşi relaţii ca altădată, în felul superficial în care o făceam pe atunci. În atare situaţii, să ai fermitatea de a tăia legăturile cu trecutul ar putea părea o cruzime sau o lipsă de sentiment. În câteva rânduri, am trăit conflicte teribile. I-am păstrat, fireşte, pe vechii mei prieteni, pe cei care îmi erau apropiaţi. Dar mai erau mulţi alţii cu care împărţisem lucruri în trecut care nu mai însemnau acum nimic pentru mine.

Trecutul trebuie lăsat în urmă, acolo unde îi este locul: Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor”, după cum a spus Isus.

Marie-Louise von Franz – PISICA. O poveste despre răscumpărarea femininului, Editura NEMIRA, pag 133-134

14 ianuarie 2018

Despre îmbătrânirea simbolurilor colective ale Sinelui…

…aşa cum explică Jung, simbolurile Sinelui, simbolurile colective ale Sinelui, se învechesc. Religiile, convingerile, adevărurile, toate îmbătrânesc. Orice concepţie despre care s-a vorbit prea mult, orice sistem de gândire pe care omenirea l-a utilizat un timp prea îndelungat ajung să fie deficitare, fiindcă îmbătrânesc. Devin mecanice, prea bine cunoscute, devin o posesie a conştientului. Oamenii cred că atunci când cunosc un adevăr îl stăpânesc. Şi acest lucru afectează mai ales valorile înalte, întrucât lucrurile mici se schimbă de-a lungul timpului fără mari consecinţe. Dar dacă valorile cele mai înalte sunt uzate, dacă îşi pierd caracterul lor numinos tainic şi înspăimântător, situaţia devine primejdioasă. Respectarea tabuurilor, de pildă, degenerează într-o respectare formală a unor reguli fără nici un înţeles. (…) Aşadar, îmbătrânirea simbolurilor Sinelui se datorează, pe de o parte, deficienţei conştiinţei omeneşti, iar pe de altă parte, faptului că situaţiile omeneşti sunt supuse schimbării.

Marie-Louise von Franz – PISICA. O poveste despre răscumpărarea femininului, din colecţia PHILEMON a editurii NEMIRA pag. 27.

10 ianuarie 2018

„Originea noastră cerească” înseamnă că suntem nu numai copii ai lumii spaţio-temporale, ci, în acelaşi timp, şi cetăţeni ai împărăţiei divine supranaturale. Aceastã expresie poate să sune ca o afirmaţie pioasă! Dar, pentru a fi primite, marile adevăruri ale vieţii presupun întotdeauna un spirit de pietate. Numai acesta este deschis lor. El este singurul înzestrat pentru o cunoaştere care depăşeşte perspectivele intelectului, a cărui natură ascunde Viaţa insesizabilă raţionalului.

K.G. Durckheim - Despre dubla origine a omului

http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro/2018/01/dubla-origine-omului-tema.html

7 ianuarie 2018

Tema fundamentală a vieţii umane
– şi scopul căii interioare –
este aceea de a rezolva tensiunea
dintre originea pământească şi originea cerească a omului
şi anume o integrare creatoare,
nicidecum o eludare prin neglijare.


K.G. Durckheim - Despre dubla origine a omului

Primul capitol tradus deja pe blogul lui KGD
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro/2018/01/dubla-origine-omului-tema.html

NEC PLUS ULTRA...

5 ianuarie 2017

Jacques Castermane: Meditaţie ancestrală sau meditaţie modernă?

„În lucrări recente citesc că meditaţia (care este propusă la Centrul Dürckheim) este <meditaţia ancestrală>, căreia ar fi bine poate să i se prefere o <meditaţie modernă>. Modernă, pentru că s-ar sprijini pe cercetări şi lucrări ştiinţifice în domeniul ştiinţelor creierului! Modernă, pentru că putând fi verificată prin măsuri cantitative (electroencefalogramă, scanner, IRM, analize biochimice, etc). (…)

Dominique Durand: A practica zazen: curajul de a trãi

Toate acestea în Scrisoarea periodicã (ianuarie 2018) de la Centrul Durckheim, Mirmande, Franta,
scrisoare tradusã integral si postatã pe blogul destinat lui KGD aici:
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro

1 ianuarie 2018

La multi ani!

Un film de vãzut zilele acestea pe HBO,
miercuri la 20 de exemplu:
SILENCE

film regizat de Martin Scorsese pe o temã care l-a obsedat vreme de 27 de ani.

Detalii aici pe CINEMAGIA.ro

Un film impresionant, dramatic, bazat pe fapte reale,
despre religie, credintã, martiriu,
despre TÃCEREA lui Dumnezeu mai ales ca un leitmotiv al filmului,
despre renegare, despre alegeri, despre criterii supreme de luat decizii extreme,
despre binele adus de misionarism... sau nu...

Lepãdare de credintã sau întelegere mai profundã?

Un film deloc simplu, care dã nastere multor întrebãri esentiale.

31 decembrie 2017

Père Francis Dekeyser
Urãri de An Nou de la Bethanie, France

„Spaţiul  care este în interiorul ulciorului este spaţiul care umple tot universul.” 

Este spaţiul Spiritului Sfânt care este peste tot prezent şi care umple totul.

Să putem în acest nou an să ne trezim la această Sacră Prezenţă
care vine şi rămâne în noi de îndată ce ne întoarcem privirile spre Ea.

An nou fericit şi sfânt…"

Mesajul de An Nou 2018 tradus integral în româneste:
AICI
Un mesaj pe care îl asteptam... si care a sosit cu putin înainte de miezul noptii...
Fiind plin de sens, comme d'habitude, l-am tradus imediat, dintr-o suflare...
Ca sã-l gãseascã si altii la cumpãna dintre ani.

30 noiembrie 2017


Marguerite Yourcenar despre feminism:
din cartea de convorbiri cu Marguerite Yourcenar CU OCHII DESCHISI,
de la CURTEA VECHE


Sunt împotriva particularismelor, de ţară, de religie, de specie. Nu contaţi pe mine pentru a particulariza sexele. Cred că o femeie normală valorează cât un bărbat normal; că o femeie inteligentă valorează cât un bărbat inteligent. Este un adevăr simplu.
...
Cred că ceea ce este important pentru o femeie este să participe cât mai mult la toate cauzele utile şi să impună această participare prin competenţa ei. În plin secol al XlX-lea chiar, autorităţile engleze s-au arătat brutale şi grosolane faţă de Florence Nightingale, la spitalul din Scutari: n-au putut să se lipsească de ea. Orice câştig obţinut de femeie pe terenul drepturilor civice, al urbanismului, al mediului înconjurător, al protecţiei animalelor, al copilului, şi al minorităţilor umane, orice victorie împotriva războiului, împotriva monstruoasei exploatări a ştiinţei în sprijinul lăcomiei şi violenţei este o victorie a femeii, dacă nu a feminismului, sau va fi a feminismului, pur şi simplu. Cred chiar femeia mai capabilă poate să-si asume acest rol decât bărbatul, din pricina contactului ei zilnic cu realităţile vieţii, pe care bărbatul, mai des decât ea, le ignoră.

Cititi întreg capitolul aici adãugat la cel care exista deja

24 decembrie 2017

EXERCITIU SI GRATIE

O temă fundamentală străbate orice viaţă religioasă a omului: problema legăturii dintre exerciţiu şi graţie. Atunci când acţiunea omului, care prin forţa voinţei sale şi a capacităţilor sale face posibilă acţiunea, este pusă faţă în faţă cu acţiunea graţiei, văzută ca un dar care curge „de cu totul altundeva”, se reflectă în acest demers de înţelegere o anumită viziune a relaţiei omului cu transcendenţa şi, implicit, o anumită viziune despre omul în sine. Fiecare religie, fiecare teologie presupune o antropologie determinată ale cărei particularităţi şi limite sunt adesea insuficient cunoscute. A sosit timpul ca pentru antropologia, care stă la baza vieţii noastre religioase şi îndeosebi a educaţiei şi direcţiei noastre religioase, să depăşim limite respectate cu timiditate până acum şi, printr-o atitudine de mai largă deschidere, să corectăm traseul actual al frontierelor dintre om şi transcendenţă.

K.G. Durckheim - Vom doppelten Ursprung des Menschen (Despre dubla origine a omului)

Mai mult pe blogul destinat lui KGD aici:
https://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.ro/2017/12/exercitiu-si-gratie.html

22 decembrie 2017

Cum s-a modificat LEGISLATIA

Din fabula FERMA ANIMALELOR de George Orwell.

Cele şapte precepte ale Animalismului :

Oricine merge pe două picioare e duşman.
Oricine merge pe patru picioare sau are aripi e preiten
Nici un animal nu va purta haine
Nici un animal nu va dormi într-un pat
Nici un animal nu va bea alcool
Nici un animal nu va ucide un alt animal
Toate animalele sunt egale.



În timp, si pe tãcute, aceste precepte au fost modificate „nesemnificativ”
de către elita conducătoare, adicã PORCII, care fãceau legea dupã bunul lor plac,
în favoarea lor, legitimându-si tot felul de privilegii,
într-un dispret total fatã de restul animalelor,
pe măsură ce se simteau tot mai mult „stăpâni absoluţi” peste ceilalti.

Asa încât unele legi sunau altfel,
spre surprinderea animalelor care în tot acest timp îsi vedeau de treaba lor si munceau din greu,
de exemplu:


Nici un animal nu va dormi într-un pat cu aşternuturi.
Nici un animal nu va bea alcool în exces.
Nici un animal nu va ucide un alt animal fără motiv.
Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele.

Nu s-a anulat nimic, doar s-au adăugat nişte clauze… „pentru a se preveni abuzurile”.

În final, în locul celor 7 precepte iniţiale, a rămas doar ultimul precept "actualizat".


Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele.


Detalii carte pe site-ul editurii POLIROM, e si la un pret bun astãzi, aici:
http://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/4427


„Ferma Animalelor este o fabula politica plina de intelepciune, de compasiune si de invataminte
pentru vremurile pe care le traim.”
(New York Times)
 

20 decembrie 2017



Pe perete scria:
TOATE ANIMALELE SUNT EGALE.
DAR UNELE ANIMALE SUNT MAI EGALE DECÂT ALTELE.

În afară de acest unic Precept nu mai scria nimic altceva.
...
În jurul mesei celei lungi stăteau şase oameni şi şase dintre porcii cei mai importanţi, Napoleon însuşi ocupând locul de onoare din capul mesei. Porcii păreau să stea foarte firesc pe scaune.

- Domnilor, a încheiat domnul Pilkington, vă fac un toast: pentru prosperitatea Fermei Animalelor!

… acum, pentru întâia oară, se făcea acest anunţ – că numele Ferma Animalelor fusese desfiinţat. De atunci înainte, ferma avea să fie cunoscută sub numele de Ferma „Conacul” care, nu-i aşa?, parcă era numele ei corect şi originar.
- Domnilor, a încheiat Napoleaon, eu vă voi face acelaşi toast ca şi domnul Pilkington, dar sub altă formă. Umpleţi-vă cănile până la buză. Domnilor, iată toastul meu: pentru prosperitatea Fermei „Conacul”!
Au urmat aceleaşi urări inimoase ca şi mai devreme şi cănile au fost golite până la fund. Dar, în timp ce se holbau la scena aceasta, animalelor de afară li s-a părut că se petrecea un lucru starniu. Ce anume se modificase oare pe chipurile porcilor? Ochii împăienjeniţi ai lui Clover se mutau de la o faţă la alta. Unii dintre ei aveau cinci rânduri de bărbii, unii aveau patru, unii aveau numai trei. Dar ce era acel ceva care părea să se topească şi să se schimbe?

Ce se petrecea cu feţele porcilor nu mai era de-acum o dilemă. Fiinţele de afară (de la fereastră) îşi mutau privirile de la porc la om şi de la om la porc şi din nou de la porc la om: deja era imposibil să mai spui care era care.

George Orwell – Ferma  Animalelor

19 decembrie 2017

Este vremea rezistentei

Acum este vremea rezistentei. Pasnice, continue, încapatânate, tenace, imaginative, ferme.
...
...pentru ca mai târziu vom fi fost deja sclavi.
...
Criza pe care o traversam este una dramatica. Suveranitatea natiunii este confiscata de un un grup de indivizi, în scopul lichidarii separatiei si echilibrului puterilor în stat. Faradelegea devine legea statului român.

Ioan Stanomir - Este vremea rezistentei
Pe platforma CONTRIBUTORS, aici:
http://www.contributors.ro/reactie-rapida/este-vremea-rezistentei/?cfcc

Salt la începutul paginii aici