[ Pagina de START ]

[ Argument ]

[Aforismul zilei]

[ Galerie FOTO - AUTORI]

[ Alte resurse ]

[ Linkuri ]





Annick de Souzenelle
Despre ce coroanã este vorba?

Trad. în româneste: Marian Stan

Pagina Doamnei Annick de Souzenelle pe acest site aici:
AICI

Căutând să înţeleg mai clar evenimentele ce tulbură azi întreaga umanitate, mă bazez pe Biblie şi pe viaţa poporului evreu, prototip al vieţii umanităţii întregi.

În cartea Exodului, citim că acest popor aflat de multă vreme în robie în Egipt, este brusc încercat, împreună cu egiptenii, fiind supus la zece plăgi succesive, ce nu sunt decât consecinţele încălcării legilor ontologice care structurează creatul, încălcări comise de toţi. Acestea din urmă sunt comparabile cu dărâmarea zidului de susţinere a unei case, gest ce duce la prăbuşirea casei.

Fiecare „plagă a Egiptului” este un aspect al acestei prăbuşiri: 

Prima plagă : apele preschimbate în sânge.
Astăzi, încărcate de sângele refugiaţilor şi a multor altora!

A doua plagă: „broaştele – Tsephard`ďm, în ebraică”, ceea ce poate fi citit: „avântul cunoştinţelor”.
Am ajuns la UNU sau la rodul Arborelui Cunoştinţei doar pe cale exterioară, fără a-l fi devenit. Odată cu inteligenţa artificială încercăm să ne atingem de Arborele Vieţii. Vom fi împiedicaţi să o facem:„... Să-i împiedicăm să întindă mâna şi să ia şi arborele vieţii, ca nu cumva să trăiască neîncetat în timp.” (Geneza 3, 22)

A treia plagă: „viermii _ Kinim” : certitudinile noastre; idolii noştri.

A patra plagă: „insectele - `Arob”: demonii noştri care acţionează în locul nostru.

A cincea plagă: „ciuma – Deber”, cuvânt scris cu aceleaşi litere ca şi Dabar, care înseamnă lucrul, dar şi Cuvântul.
„Orice lucru rupt de cuvântul care îl întemeiază crează ciuma”
Atâtea legi contrare arhetipurilor. Atâtea filosofii golite de înţelepciunea divină! Atâtea lucruri rupte de Cuvântul divin şi transformate în simple obiecte!...

A şasea plagă: „lepra – Shehyne”, termen ce poate fi citit „Shehets” – orgoliul şi corelativul său –
 voinţa de putere şi de glorie, proprie tiranilor.

A şaptea plagă: „grindina – Barad”: printr-un joc al literelor, aceste termen – Barad – este unit cu Dabar, „Cuvântul” în ebraică. Acest termen se află într-o rezonanţă profundă cu Cuvântul şi cu sexul. Aici, grindina este revărsarea sexualităţii şi toate rătăcirile ce vin odată cu ea...

A opta plagă: „greierii - `Arebeh” care vin să mănânce tot ceea ce perversitatea sexuală nu a distrus, putând să considerăm că termenul se referă la toate falsele spiritualităţi.

A noua plagă: „întunericul – Hoshekh”: Omul este mâncat de frică.
„Fiecare bâjbâie”, nu-l vede pe celălalt şi nu se poate ridica de la locul lui.
Fiecare este izolat la el acasă...

A zecea plagă: „îngerul exterminator – Mashhit” vine să lovească Egiptul dar trece pe deasupra uşii evreilor care este însemnată cu sângele mielului jertfit în prealabil.

Termenul ebraic pentru „a trece pe deasupra, a cruţa” este Pessah, din care provine termenul franţuzesc „Pâques”. Iar Exterminatorul, Mashhit, este, de asemenea, Messia! Primii născuţi ai egiptenilor sunt ucişi, ca şi primii nascuţi ai animalelor! Odată cu a patra plagă, evreii devin conştienţi de opera misianică aflată în curs şi se ţin departe de egipteni pentru a-şi începe Lucrul interior. Cruţaţi de această a zecea plagă, ei se pregătesc să părăsească Egiptul, pământul robiei lor, pentru a se îndrepta spre „ţara făgăduinţei.”
Un „mergi către tine” colectiv. 

Din mijlocul lor se ridică Moise, pe care Dumnezeu l-a ales ca ghid al redutabilei lor mutaţii. Ceea ce s-a întâmplat cu un popor acum peste 3000 de ani se întâmplă azi cu întreaga umanitate: trecerea de la o ţară la alta nu va mai fi geografică, ci se va trece de la un nivel de realitate la altul total diferit, ceea ce necesită o mutaţie interioară. Mutaţia care se profilează în prezent priveşte trecerea de la umanitate până acum animală şi foarte inconştientă la o stare cu totul nouă: trecerea Omului (bărbat şi femeie) care se credea liber deoarece putea să facă ceea ce dorea, dar, în realitate era pus în mişcare de o energie animală din profunzimile sale necunoscute, trecerea, deci, la Omul a cărui libertate va fi dobândită prin marea operă de integrare a acestor energii, ce devin astfel informaţie-cunoaştere. Această „mare operă” este de factură divino-umană, nemaifiind cea a unei fiinţe ce se roagă, cerând ajutorul unui Dumnezeu exterior, ci a unei fiinţe care îl întâlneşte pe Dumnezeu în ea însăşi.
Iar la început această întâlnire nu se poate face decât în deşert, căci orice referinţă la ceea ce era înainte a dispărut. Această desecurizare dură este de neevitat: ea este una dintre primele etape în calea de deificare a Omului: astăzi, întreaga umanitate este chemată să o parcurgă. 

Acum un an, Notre Dame anunţa această etapă, incendiindu-şi inima. Iar tulburarea ce a cuprins oamenii, făcându-i ca, luni de zile, să iasă în stradă, este mai profundă decât îşi dau ei seama. Simţind că le fuge pământul de sub picioare, ei caută „ţapul ispăşitor” pentru a-l trimite în deşert... şi situaţia s-a inversat brusc, ei toţi fiind trimişi în deşert.
Astăzi toţi sunt izolaţi la ei acasă, ca pentru un „mergi spre tine” pentru care puţini sunt pregătiţi!

În deşert, să n-aveţi frică!
Dumnezeul evreilor le trimitea în fiecare zi „mană şi potârnichi”. În ebraică, termenul „potârniche” , „selav”, ne aminteşte de verbul „shalev”, scris cu aceleaşi litere şi care înseamnă „tot ceea ce este nevoie”. (Ex, 16, 13). Doar această situaţie de aparent exil, care este, de fapt, ieşirea din exil, va face cu putinţă întoarcerea fiinţelor care, asigurate de sus, se vor verticaliza.
Această imagine ne îngăduie să ne amintim că omul este un arbore care şi-a extras sevele, pe timpul unei ierni îndelungate, din rădăcinile lui terestre.
Astăzi se anunţă o primăvară ce-l va face să-şi extragă seva din rădăcinile sale cereşti, să se îmbete de aer şi lumină şi să-şi dea rodul, acela al cunoaşterii, dar al cunoaşterii dobândite pe calea interioară, realizarea divină a fiinţei.
Ea îi va fi coroană. 

Aici, coronavirusul îşi rosteşte numele.
El taie capetele. El este rodul Arborelui Cunoştinţei, rod dobândit numai pe cale exterioară.
Răspândirea lui este opera lui Mashhit, „Exterminatorul” despre care am vorbit în legătură cu ultima plagă ce a lovit Egiptul, dar este şi opera lui „messia”! Coronavirusul nu va fi smuls din capetele noastre decât printr-o decapitare simbolică, o schimbare radicală a nivelului de conştiinţă.

Astfel cântă profetul Isaia, mesager al cuvântului divin adresat umanităţii:„Tu vei fi o coroană strălucitoare în mâna Domnului tău, un turban regesc în mâna Dumnezeului tău. Nu te vom mai chema „Părăsita”, nu vom mai numi pământul tău „Pustiire”, ci aceea ce poartă desfătarea mea în ea, soţia mea, căci Domnul şi-a pus plăcerea în tine.” (Isaia 62, 3-4)

Martie 2020
Annick de Souzenelle

Textul original si multe alte texte interesante si ACTUALE pe site-ul acesta:

https://arigah.com/
pe care acum l-am descoperit si eu, si care MERITÃ STUDIAT.
O lecturã initiaticã a Bibliei. O lecturã pentru omul contemporan.


Salt la inceputul paginii